Pashaii sunt o populaţie din estul Afghanistanului (provinciile Laghman şi Kapisa), trăind în văile de pe versantul sudic al Hindukuşului central şi oriental, între Nejrab la vest şi Konar la est (circa 100.000 de persoane). Sunt o populaţie reziduală, apropiată de populaţiile parachi şi nurestani, de care se deosebesc prin faptul că limba lor, pashai, aparţine grupului darde.
Economia şi organizarea socială sunt foarte asemănătoare cu cele ale populaţiei nurestani, însă diferă din următoarele puncte de vedere. Societatea pashai este împărţită în triburi acefale antagoniste (de exemplu, suni şi shenganek de la Darra-ye Nur) în cadrul cărora endogamia patrilineară a înlocuit relativ recent vechea exogamie.
Diviziunea pe sexe a muncilor agricole este mai puţin marcată: bărbaţii participă intens la munca câmpului, iar turmele transhumante sunt păzite vara cu schimbul de echipe de păstori care se întorc regulat în sate.
În sfârşit, dezorganizarea vechiului sistem de caste (siyal, agricultori, rayat, ţărani fără pământ, şi peishawar, meşteşugari) este mai avansată, atât în ceea ce priveşte specializarea profesională propriu-zisă, cât şi din punct de vedere al interdicţiilor alimentare sau matrimoniale şi al noţiunii de „puritate”, care a dispărut cu desăvârşire.
Principalele cauze ale acestor diferenţe sunt reprezentate pe de-o parte de islamizarea mai timpurie, care a provocat o uzură mai intensă a trăsăturilor socioculturale preislamice, iar pe de altă parte de puternica atracţie culturală exercitată de pashtuni, în faţa căreia limba proprie reprezintă ultimul zid de apărare.
Istoric
Parte integrantă a Gandharei, abundând în monumente budiste şi hinduse, ţinutul pashai a fost cândva foarte puternic hinduizat. Religia preislamică era o religie hindusă extrem de diferită de cultele nurestane. Islamizarea, începută pentru prima dată în secolul al XI-lea, însă rămasă foarte limitată, a progresat rapid începând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi a devenit totală din secolul al XIX-lea.
Arta
Valoroase lucrări cioplite în lemn, într-un stil apropiat de cel nurestani, din care lipsesc însă reprezentările omeneşti (influenţă musulmană sau trăsătură culturală dardă, întâlnită şi la populaţia kalash).
Denumire: (învechit) pushye, pushauee; kohestani („munteni”), nume care îi desemnează la fel de bine şi pe vecinii lor parachi, tajek şi nurestani ); dehgani („agricultori din sate”); laghmani (denumire geografică ce trebuie evitată).