Paleoliticul inferior. Antropogeneza (circa 600.000-120.000 de ani) pe teritoriul Europei

Perioada de dezvoltare a hominizilor până la apariţia neandertalienilor aparţine din punct de vedere geologic pleistocenului inferior şi mijlociu, începând din glaciaţiunea Gunz şi durând în unele locuri până în ultima interglaciaţiune Riss-Wurm, iar arheologic paleoliticului inferior. La rândul său, paleoliticul inferior se împarte în mai multe trepte de dezvoltare culturală. Aceste trepte sunt:

Protopaleoliticul (primul paleolitic) cunoscut şi sub numele de „cultura de prund”, a fost descoperit în mai multe locuri: în Africa (de exemplu la Kafu în Uganda, Ta Oldoway în Tanganica, în Algeria şi în Maroc); în Asia de sud-est (de exemplu la Padjitan în Java, Irrawady în Birmania şi Soan în Pakistan); în Europa (pe coasta Portugaliei şi lângă Viena). Aceste prime culturi umane, ca şi cele de mai târziu, au primit numele locurilor unde au fost descoperite întâi: Kafuan, Oldowayan, Padjitanian etc.

Uneltele de muncă aparţinând „culturii de prund” nu sunt altceva decât nişte bolovănaşi de râu (ce puteau fi ţinuţi în mână) având cioplită la un capăt o muchie tăioasă pentru lovit, tăiat, răzuit şi scobit, precum şi unele aşchii anume cioplite pentru a fi folosite în diferite munci. Ca timp, paleoliticul începe să se dezvolte în Africa în partea superioară a depunerilor geologice aparţinând primului mare pluvial, corespunzător primei glaciaţiuni europene Gunz, iar în Asia de sud-est mai târziu, abia în al doilea pluvial, corespunzător glaciaţiunii Mindel.

Abbevillianul şi Acheuleanul

Uneltele de prund protopaleolitice evoluează mai apoi către toporaşele de mână în forma sâmburelui de migdală, lucrate prin lovituri date pe ambele feţe, formă şi tehnică ce caracterizează Abbevillianul (Abbeville, localitate în Franţa) care începe a se dezvolta în timpul primului interglaciar Gunz-Mindel, durând şi în timpul glaciaţiunii Mindel. Abbevillianul este urmat de Acheulean (Saint-Acheul, localitate în Franţa), care ia naştere în al doilea interglaciar (Mindel-Riss). Toporaşul de mână, uşor de mânuit, era o unealtă universală pentru lovit, tăiat, cioplit, despicat, râcâit şi găurit.

Paralel şi chiar în asociere cu Abbevillianul şi Acheuleanul, ale căror unelte caracteristice păstrează însăşi miezul pietrei din care au fost lucrate, se dezvoltă şi unele tehnici de cioplire a uneltelor din aşchii; o tehnică mai veche, Clactonianul (Clacton-on-Sea, localitate în Anglia), prezentă încă din protopaleolitic şi o alta mai nouă Levalloisianul (Levallois, localitate în Franţa), care începe odată cu Acheuleanul. Atât cultura acheuleană a toporaşelor de, mână bifaciale, cât şi cea clactoniană cu unelte de aşchii, evoluează în timp până în ultimul interglaciar Riss-Wurm.

Check Also

Europa şi identitatea evreiască

Istorie Până la sfârşitul Antichităţii, principalele centre de civilizaţie evreiască au fost Palestina şi apoi …

Paleoliticul pe teritoriul României

La începutul cuaternarului, lanţul Carpaţilor suferă o ridicare treptată de peste 1.000 m; pe vârfurile …

Lupta revoluţionară din 1848 în Europa

Lupta revoluţionară izbucnită în 1848 în ţările române face parte integrantă din revoluţia generală care …