„Fenomenul Piteşti”

În martie 1949, la Piteşti se aflau o mie de studenţi. Proveneau de la toate facultăţile din ţară, de diverse profiluri şi în diverşi ani de studiu, aşa că cei mai tineri aveau 18-19 ani, iar cei mai vârstnici 24-25. Printre ei se regăseau legionari, naţional-ţărănişti, liberali, sionişti sau apolitici. Se aflau aici pentru vinovăţii inventate de regimul comunist: uneltire contra ordinii sociale sau omisiune de denunţ. Experimentul aplicat aici avea ca scop final exterminarea potenţialului intelectual al ţării, care putea reprezenta o posibilă elită contestatară a sistemului comunist din România. În acel an, regimul a decis aplicarea, prin intermediul …

Read More »

Transilvania în a doua jumătate a secolului al XV-lea

Moartea lui Iancu de Hunedoara, la câteva zile după victoria de la Belgrad, a prilejuit o puternică revenire a tendinţelor anarhice ale marilor feudali; pe de altă parte, pericolul turcesc – deşi stăvilit la Belgrad – rămânea încă de temut. La aceasta se vor adăuga curând încercările Imperiului romano-german şi ale Poloniei de a se amesteca în viaţa internă a Ungariei, îndeosebi după moartea regelui Ladislau al V-lea Postumul, în noiembrie 1457. Pe plan intern, marea nobilime se ridică din nou, în scopul de a-şi asigura dominaţia ei exclusivă, combătând partida condusă de urmaşii lui Iancu de Hunedoara, care reprezenta …

Read More »

Începuturile luptei revoluţionare din 1848 în Transilvania

Frământările din rândurile burgheziei, muncitorimii şi ţărănimii au izbucnit în martie 1848 ca adevărate manifestaţii revoluţionare. În oraşele mai mari, Arad, Timişoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Braşov etc., au avut loc manifestaţii de stradă. În fruntea manifestaţiilor revoluţionare erau intelectuali înaintaţi, urmaţi de studenţi, meseriaşi, calfe şi muncitori. Ţărănimea a intensificat protestele sale împotriva apăsării feudale. Presa dădea mereu ştiri despre succesele mişcării revoluţionare, care cuprindea o parte tot mai mare a Europei, salutând cu entuziasm ideile revoluţiei. Publicaţiile româneşti – „Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, din Braşov, redactate de George Bariţiu, şi „Organul luminării”, …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În aprecierea situaţiei economice a Transilvaniei în secolul al XVII-lea este neapărat necesar să se ţină seama de împrejurările generale ale istoriei acestei ţări. O primă constatare ce se desprinde din datele oferite de izvoarele contemporane este aceea că economia Transilvaniei a cunoscut un ritm relativ lent de dezvoltare, datorită agravării obligaţiilor feudale ale ţărănimii, care duce la pauperizarea masei producătorilor direcţi. Între factorii care au influenţat viaţa economică a Transilvaniei trebuie luate în considerare, pe de o parte, luptele dintre facţiunile nobiliare, iar pe de altă parte războaiele purtate pe teritoriul Transilvaniei între Imperiul Otoman şi cel habsburgic. În …

Read More »

Campania din 1601 şi asasinarea lui Mihai Viteazul

Trecând prin Beiuş, Oradea, Debreţin, Bratislava, Mihai ajungea la 12 ianuarie 1601 la Viena. Era hotărât să convingă curtea imperială de dreptatea cauzei sale. Forţele care aduseseră pierderea Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti, Basta şi magnaţii din Transilvania, continuau campania de discreditare, împotriva acestor minciuni şi pentru a obţine ajutorul de care avea nevoie ca să continue războiul antiotoman, Mihai alcătuieşte două importante memorii: către împăratul Rudolf al II-lea şi către ducele Toscanei. Aceste memorii conţin o trecere în revistă a faptelor sale de arme, justificarea acţiunilor sale politice şi militare, analiza răspunderilor pentru evenimentele din toamna anului 1600, şi …

Read More »

Ţara Românească în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu (1842-1848)

Obşteasca Adunare Extraordinară, convocată pentru 20 decembrie 1842, conform Regulamentului organic, pentru a alege noul domn, se compunea din 50 de boieri mari, 73 de boieri de rangul al doilea, 36 de rangul al treilea, delegaţi de judeţe, şi 27 de reprezentanţi ai oraşelor, care, împreună cu cei 3 episcopi şi cu mitropolitul, alcătuiau 190 de deputaţi; dintre aceştia, 159 aparţineau clasei boiereşti. Adunarea nu reprezenta deci decât marea boierime, boierimea avută de rangul al doilea şi al treilea, precum şi pătura cea mai înstărită a negustorilor şi patronilor de ateliere. Imensa majoritate a populaţiei, adică masele muncitoare de la …

Read More »

Organizarea politică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Organizarea politică, administrativă, militară şi judecătorească a Ţării Româneşti şi Moldovei – ca şi dezvoltarea lor economică şi socială – este foarte asemănătoare, atât în timpul fărâmiţării feudale, cât şi mai târziu. Domnia După cum s-a văzut din paragraful precedent, în fruntea celor două state feudale se găsea un mare voievod şi domn. Domn derivă din latinescul dominus şi înseamnă stăpân (al ţării), iar voievod, cuvânt slav, conducătorul oştilor. La aceste titluri – de mare voievod şi domn, pe care le purtau conducătorii celor două state feudale, se adaugă particula Io, derivat din Ioan, care avea semnificaţia – în concepţia …

Read More »

Literatura populară în Transilvania în secolul al XVII-lea

În condiţiile vieţii culturale a veacului al XVII-lea, tradiţiile sănătoase ale poeziei n-au fost valorificate de creaţia poetică savantă a umanismului în decădere, ci de cântecele populare transmise oral şi de literatura în manuscris, oarecum clandestină. În poezia populară se reflectă limpede antagonismele sociale, lupta maselor ţărăneşti împotriva exploatării tot mai apăsătoare. Aşa sunt în acest veac „cântecele cerşetorilor” şi continuă a fi baladele populare. Aceste producţii s-au răspândit în toată Transilvania, dar mai ales în regiunile unde iobăgimea gemea mai cumplit sub apăsarea feudală. În balade, conflictul dramatic e generat de nedreapta orânduire feudală şi de luptele cu turcii …

Read More »

Neoliticul târziu (circa 2800-1900 î.Hr.) pe teritoriul României

În această nouă etapă, comunităţile tribale locale au atins cea mai înaltă treaptă a orânduirii comunei primitive, când triburile neolitice de pe teritoriul tării noastre au cunoscut şi o stare economică mai bună. În domeniul forţelor de producţie se constată un mare avânt. Creşterea productivităţii muncii şi a producţiei, având drept urmare crearea acum a unor rezerve sporite de produse, au generat lupte intertribale urmate imediat şi în chip necesar de apariţia aşezărilor întărite cu şanţuri, ca cele de la Cucuteni, Hăbăşeşti, Truşeşti, Vidra, şi uneori şi cu valuri de apărare, ca la Sălcuţa. Contactul cu comunităţile ariei egeo-mediteraneene – …

Read More »

Anglia în timpul lui Henric al VIII-lea

Moda îi formează pe suverani, aşa după cum impune îmbrăcămintea şi determină moravurile. În Evul Mediu un mare rege trebuia să fie curtenitor, cavaleresc, sever şi pios; pe vremea renaşterii un mare prinţ este libertin, cultivat, magnific şi deseori crud. Henric al VIII-lea a avut toate aceste însuşiri, dar în maniera englezească, adică libertinajul său a rămas conjugal, cultura lui a fost teologică şi sportivă, magnificenţa sa de bun gust, cruzimea sa legalmente ireproşabilă. Astfel încât, cu toate crimele sale, a rămas un suveran popular în ochii supuşilor săi. Şi astăzi încă este apărat de istoricii englezi. Gravul episcop Stubbs …

Read More »