Căderea Ţării Româneşti sub dominaţia otomană (1521-1545)

Moartea lui Neagoe Basarab (septembrie 1521) a constituit prilejul unor puternice frământări interne. Lupta pentru domnie a început să capete un aspect deosebit; conflictelor dintre partidele boiereşti ce căutau, unele să menţină, altele să înscăuneze un domn favorabil intereselor lor, li se adaugă contradicţiile din interiorul aceloraşi partide, ce îmbrăcau deopotrivă un pronunţat caracter teritorial. Muntenia şi Oltenia îşi dispută puterea. Ele nu mai acţionează însă tot timpul ca unităţi politice; în cadrul lor se întâlnesc adesea forţe ce se desolidarizează de lupta întregii provincii şi care luptă pentru a-şi impune propriul lor candidat: e cazul Mehedinţilor, pentru Oltenia, al …

Read More »

Poziţia lui Tudor Vladimirescu în timpul Revoluţiei din 1821

Impresia de inconsecvenţă a conducătorului revoluţiei în lupta antifeudală provine din constatarea că el, ridicând masele împotriva fanarioţilor şi a marii boierimi, a căutat în acelaşi timp să colaboreze cu boierii şi a chemat pe patrioţii din orice clasă în Adunarea norodului. Când luăm în considerare însă caracterele specifice ale marii boierimi pământene şi condiţiile istorice, putem remarca adecvarea conduitei lui Tudor Vladimirescu la realităţile social-politice, pe care acţiunea sa revoluţionară năzuia să le modifice. Dezlănţuirea unui război necondiţionat cu întreaga mare boierime ar fi fost o eroare. De vreme ce protipendada autohtonă formula revendicări nu cu totul retrograde, ci …

Read More »

Literatura în ţările române în perioada destrămării feudalismului

În perioada care se încheie în preajma revoluţiei burgheze din 1848, literatura în ţările române şi-a adus contribuţia ei remarcabilă la făurirea ideologiei naţionale şi la lupta pentru emanciparea socială. Precedată de opera cu caracter anticipator a lui Ion Budai-Deleanu, din nefericire rămasă necunoscută contemporanilor, activitatea scriitorilor români din Ţara Românească şi Moldova, începând cu cel de-al doilea pătrar al veacului al XIX-lea, se remarcă prin combativitate şi promovarea unei tematici generoase şi îndrăzneţe totodată. Această fază, care nici ea nu e lipsită de manifestări ale unor concepţii învechite, a fost însă precedată de un răstimp care-şi ia începutul în …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Dobrogea

Tradiţiile romano-bizantine în domeniul construcţiilor, puternice încă în veacurile IV-VI în Dobrogea şi pe malul stâng al Dunării, au fost părăsite odată cu încetarea stăpânirii Imperiului bizantin şi cu ruralizarea ultimelor centre care mai cunoscuseră o viaţă orăşenească. Vreme de circa trei secole, a predominat, pe întreg teritoriul României, o arhitectură în pământ şi lemn. Dezvoltarea forţelor de producţie, care se vădeşte la sfârşitul acestei perioade şi care duce la închegarea noilor relaţii de tip feudal, a adus cu sine şi nevoi noi în sânul clasei feudale în formaţie şi mijloacele tehnice pentru satisfacerea lor. În aceste condiţii s-a făcut …

Read More »

Unirea de la 1918 şi avântul revoluţionar al craiovenilor

Încununare a aspiraţiilor seculare ale poporului român pentru eliberare naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii în cadrul cărora rolul hotărâtor l-au avut masele populare – Unirea de la 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne. În această succintă şi densă apreciere era cuprinsă marea semnificaţie a desăvârşirii unităţii naţionale. Întreaga ţară, în 1918, a cunoscut împlinirile cuvenite după veacuri şi veacuri de lupte, văzând în întregirea ţării, marele act de dreptate naţională, pentru un popor care a dat Europei hotarul mereu viu, între mereu mai multe cimitire, pentru …

Read More »

Bogdan II, tatăl lui Ştefan cel Mare

De multă vreme Bogdan II lipsea din Moldova. Adăpostul său în zilele de schimbări repezi şi primejdioase fusese Ţara Românească, unde Vlad Dracul ţinea pe o nepoată a fugarului. Aici el se însura luând pe Oltea, al cărei nume nu e aşa de obişnuit în vechime; această Oltea căpătă, credem, în călugărie, după moartea soţului ei, un alt nume, sub care o pomeneşte fiu-său în 1466, când ea nu mai era în viaţă: Maria. Fratele ei se chema Vlaicu, şi, când Ştefan, singurul rod al acestei căsătorii, ajunse şi el domn al Moldovei, acest „unchi” se învrednici a fi pârcălab …

Read More »

Transilvania între 1849 şi 1867

Istoriografia română, maghiară şi săsească s-au ocupat îndeaproape de perioada cuprinsă între 1849 şi 1867, epocă istorică plină de contradicţii şi frământări. Unii dintre istoricii şi memorialiştii burghezi români şi mai ales saşi au idealizat absolutismul. Ioan Puşcariu susţine că era absolutistă ar fi fost binevoitoare faţă de masele populare. Noua organizare administrativă impusă de regimul habsburgic după înăbuşirea revoluţiei din 1848-1849 a fost, susţine el, „o adevărată binefacere pentru popor”. Arătând că desfiinţarea iobăgiei se făcuse legal în 1848 „de frica mişcării generale de emancipare a claselor împilate care cuprinsese toată Europa”, A.D. Xenopol afirmă însă că aplicarea ei …

Read More »

Mişcarea revoluţionară din martie 1848 în Moldova

În desfăşurarea mişcării revoluţionare din Moldova se disting doua etape: prima etapa cuprinde mişcarea din martie 1848 şi lichidarea ei, urmată de a doua etapă, în care s-au dezvoltat şi s-au precizat ţelurile revoluţionare, s-a organizat din nou lupta, fiind atrase în mişcare şi masele ţărăneşti. Mişcarea revoluţionară moldoveana trebuia să înceapă concomitent cu cea din Ţara Românească. Îndată după izbucnirea revoluţiei de la Viena, ţinând seama de situaţia revoluţionară creată în Principate, Nicolae Bălcescu a apreciat că momentul izbucnirii revoluţiei în Ţara Românească şi Moldova se apropia şi, împreună cu ceilalţi fruntaşi ai mişcării pentru progres din Ţara Românească …

Read More »

Europa şi identitatea evreiască

Istorie Până la sfârşitul Antichităţii, principalele centre de civilizaţie evreiască au fost Palestina şi apoi Mesopotamia. Cucerirea arabă din secolul al VII-lea a determinat emigraţia unui număr important de evrei în Africa de Nord şi în Europa. Stabiliţi în parte în Spania musulmană, evreii s-au bucurat de o mare libertate şi de o situaţie înfloritoare. Mulţi dintre ei au jucat un rol însemnat în viaţa politică şi culturală. Importante comunităţi evreieşti s-au aflat şi în Narbonne, Champagne sau Renania. Soarta evreilor din Europa s-a schimbat însă din secolul al XI-lea. Prima cruciadă creştină (1095) a declanşat seria persecuţiilor împotriva lor. …

Read More »

Starea românilor la începutul stăpânirii maghiare

Cercetarea stării în care cucerirea maghiară a lăsat pe români, în cele dintâi veacuri ale supunerii ţărilor lor de peste munţi, are o îndoită însemnătate: întâi; fiindcă ne arată că această stare era mult mai bună în vremile mai vechi decât mai târziu, şi ne va lămuri asupra pricinilor decăderii românilor de la starea de popor la acea de robi înjosiţi; al doilea, pentru că ne dă la mână unul din cele mai puternice argumente în sprijinul stăruinţei românilor în vechea lor patrie. Deşi documentele lipsesc asupra timpurilor imediat următoare cuceririi şi nu putem aduce dovezile noastre decât din documente …

Read More »