Probleme şi izvoare privind orânduirea capitalistă

Revoluţia de la 1848 a constituit unul din principalele obiective ale cercetărilor istorice din România. În răstimp de peste un veac, a apărut un mare număr de lucrări memorialistice, culegeri de documente, studii monografice, articole. Astfel, cu prilejul semicentenarului revoluţiei, a fost pregătită o amplă colecţie de documente Anul 1848 în Principatele Române (vol. I-VI) (1898-1910) şi mai multe studii monografice, dintre care mai important al lui C. Colescu-Vartic, 1848. Zile revoluţionare (1898). În lucrarea sa în două volume Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani din urmă, (1890) George Bariţiu a reuşit să dea o bogată …

Read More »

Circulaţia monetară în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Într-o vreme în care nu se mai bate monedă înlăuntrul ţării, este firesc ca moneda care se găseşte în cea mai mare cantitate pe piaţa celor două ţări să arate principala direcţie de export a mărfurilor lor. În ceea ce priveşte Ţara Românească, încă din prima jumătate a veacului al XVI-lea, mijlocul principal de circulaţie a mărfurilor îl constituie moneda otomană, care, în cea de-a doua jumătate, tinde să înlocuiască cu totul celelalte monede străine, aflate înainte pe piaţă. Moneda cea mai des amintită în tranzacţiile comerciale, interne şi externe, ca şi în tarifele vamale, danii, dări, gloabe, este asprul …

Read More »

Mişcarea republicană din martie 1871 din România

Apariţia scrisorii către Auerbach a provocat uimirea şi indignarea opiniei publice şi a majorităţii Adunării. În urma unei interpelări violente a lui Nicolae Blaremberg, s-a adoptat totuşi o moţiune propusă de Mihail Kogălniceanu, în care Adunarea declara devotament faţă de tron şi „neclintita hotărâre de a rămâne ataşată Constituţiei…”. Deocamdată provocarea lui Carol nu reuşise. El însă n-a abdicat, căci nu avea această intenţie, deşi apariţia scrisorii provocase numeroase noi manifestări ostile lui. Aşa cum arată în memoriile sale, el n-a plecat nu de teama „că ţara s-ar duce de râpă”, ci pentru a salva afacerea Strousberg, în care se …

Read More »

Dezvoltarea societăţii şi a raporturilor internaţionale în Europa răsăriteană şi de sud-est în secolele X-XIII

Societatea de pe teritoriul României s-a dezvoltat în strânsă legătură cu aceea din ţările vecine. În veacul al X-lea, pe întreg acest spaţiu geografic, dezvoltarea societăţii omeneşti se afla în stadiul formării statelor feudale, în a căror structură erau păstrate resturi ale „comunităţilor de marcă”. Încă înainte de veacul al X-lea, formarea unei aristocraţii militare – a cărei acţiune neîntreruptă uzurpa, treptat, pământul deţinut de obşti – a creat premisele aservirii ţărănimii şi alcătuirii domeniilor feudale. Procesul consolidării noilor raporturi de producţie avea ioc în condiţiile ascuţirii luptei între forţele social-politice existente, pentru creşterea sau micşorarea exploatării, într-o societate care …

Read More »

Viaţa cotidiană în România comunistă

Paradoxul comunizării României a constat în faptul că vechiul proletariat urban s-a dizolvat în marile mase de ţărani imigranţi aduse la oraş datorită unor profunde schimbări sociale. Pierderea pământului din cauza colectivizării a fost motivul principal al acestei schimbări. S-au adăugat cotele obligatorii, lipsa bunurilor de primă necesitate, deci un nivel de trai scăzut. Prin urmare, oraşul însemna o îmbunătăţire reală a vieţii cotidiene. Pe de altă parte, cu toată creşterea puterii de cumpărare, venitul muncitorului fusese în 1938 de 1,9 ori mai ridicat decât cel al muncitorului din 1963. Teoretic, populaţia consuma acum mai multă pâine albă, mânca mai …

Read More »

Ţările române în timpul domniei lui Mihai Viteazul

Situaţia internaţională la sfârşitul secolului al XVI-lea Arena internaţională a acestei vremi este dominată de tendinţele expansioniste ale celor trei mari state: otoman, habsburgic şi polonez. Imperiul otoman, cu toate că trecuse printr-o oarecare criză după moartea lui Soliman cel Mare (1566), mai dispunea încă de forţe pentru a-şi menţine dominaţia în sud-estul Europei sau chiar pentru a încerca noi cuceriri. Habsburgii, împiedicaţi în expansiunea lor spre vest de Franţa şi spre răsărit de Polonia, îşi vor îndrepta privirile cu tot mai multă insistenţă spre sud-est, unde veneau însă în conflict cu turcii. Polonia, la rândul ei, îndeosebi după înfăptuirea …

Read More »

România la începutul secolului al XX-lea

Situaţia economică Începutul secolului al XX-lea găsea România în plin proces de dezvoltare. Creşterea însemnată a industriei, accentuarea dezvoltării capitaliste a agriculturii, dezvoltarea mijloacelor de transport, extinderea comerţului intern şi extern şi, ca un corolar al acestora, crearea unor noi instituţii corespunzătoare unei asemenea evoluţii, atestă consolidarea statului modern român. Dezvoltarea progresivă a industriei capitaliste Măsurile cu caracter protecţionist adoptate în perioada anterioară justificaseră din plin raţiunea pentru care fuseseră elaborate. Ancheta industrială din 1901-1902 înregistrează faţă de perioada anterioară, un însemnat salt în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială. În anul 1904 a fost elaborat un nou tarif vamal, care, …

Read More »

Apariţia şi formarea relaţiilor sclavagiste în Dacia. Perioada Burebista-Decebal (secolul I î.Hr. – 106 d.Hr.)

Situaţia generală Cele două secole următoare (secolele I î.Hr. şi I d.Hr.), constituind, din punct de vedere arheologic, perioadele a treia şi a patra din a doua epocă a fierului, se caracterizează, pe plan istoric, prin două mari schimbări ce se petrec în sânul societăţii geto-dace de pe teritoriul României. Prima schimbare e consecinţa unui proces intern, iar a doua e urmarea unui eveniment de ordin extern. Procesul intern constă în continua şi tot mai accentuata diferenţiere din sânul societăţii geto-dace, datorită dezvoltării accelerate a forţelor de producţie. Dezvoltarea continuă a acestor forţe duce la lichidarea treptată a vechilor relaţii …

Read More »

Cultura în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Creşterea exploatării feudale, agravarea contradicţiilor de clasă şi transformările social-politice şi-au pus pecetea asupra dezvoltării vieţii culturale din Transilvania în veacul al XVIII-lea. Stăpânirea Habsburgilor sprijină puternic biserica romano-catolică în lupta dusă de aceasta împotriva confesiunilor necatolice. Numeroase cărţi, tipărite cu sprijinul regimului austriac, propagă ideologia bisericii romane. Spre deosebire de scrierile pătrunse de ideologia catolică, celelalte opere care iau naştere acum în Transilvania se răspândesc de obicei în manuscris, în copii manuscrise au circulat, în primii ani ai secolului al XVIII-lea, versurile închinate răscoalei curuţilor, iar mai târziu traducerile făcute din literatura luministă. Învăţământul Sprijinită de căpeteniile bisericii romane, …

Read More »

Formarea statului feudal de sine stătător Dobrogea

Încă înainte de împărţirea taratului bulgar în două formaţiuni politice distincte – un tarat cu capitala la Vidin şi altul cu capitala la Târnovo – Izvoarele menţionează spre litoralul pontic, pe teritoriul Dobrogei de azi – care făcuse parte din tema bizantină Paristrion – un mic stat, desprins şi el din cel bulgar. Acest stat – cu o însemnată populaţie românească – grupa oraşele de la Marea Neagră într-o organizaţie politică şi asigura legătura lor cu Imperiul bizantin. Nucleul statului era vechea „ţară a Cavarnei”, amintită într-o diplomă a lui Ioan Asan al II-lea. În împrejurările fărâmiţării „imperiului” lui Svetislav, …

Read More »