Industria manufacturieră în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea industriei manufacturiere din Transilvania în secolul al XVIII-lea a avut de întâmpinat numeroase piedici. Pe plan intern, procesul istoric de naştere a manufacturilor a fost frânat de raporturile feudale din agricultură, precum şi de existenţa unor puternice organizaţii de bresle meşteşugăreşti la oraşe. Stăpânirea austriacă a întreprins unele încercări de reglementare a raporturilor din agricultură şi a activităţii breslelor, însă rezultatele n-au corespuns aşteptărilor. Temeliile statului feudal au rămas de fapt neschimbate, deoarece Curtea imperială şi păturile privilegiate din Transilvania aveau interese comune. Nobilimea şi orăşenimea bogată vedeau în stăpânirea austriacă forţa în stare să le apere de nemulţumirile …

Read More »

Mişcări premergătoare răscoalei de la Bobâlna. Influenţa husită

Nemulţumirile ţărănimii, în primul rând, ale orăşenilor şi nobilimii mici, în al doilea rând, s-au manifestat printr-o serie de răzvrătiri şi răscoale, care au izbucnit în prima jumătate a veacului al XV-lea. Mişcările sociale sunt neîntrerupte, începând cu anul 1400, pe întreg teritoriul Transilvaniei. Haiducia ia o mare amploare. Documentele pomenesc, în anii 1402-1410, puternice cete de haiduci mai ales în părţile nord-vestice ale Transilvaniei (Satu Mare, Solnoc, Crasna, Maramureş), jefuind bunurile feudalilor. În acelaşi timp, sunt atestate mai multe răzvrătiri şi răscoale. În 1400, se răzvrătesc ţăranii români şi sârbi din comitatul Aradului, atacă pe nobili şi pe orăşenii …

Read More »

Organizarea oraşelor din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Unităţile administrative şi judiciare amintite: scaunele, districtele, comitatele, precum şi episcopiile, îşi aveau reşedinţele în târguri şi oraşe. Organizarea administrativă şi judecătorească a oraşelor este în legătură cu dezvoltarea economică şi socială, atât a lor, cât şi a unităţilor teritorial-politice mai mari din care făceau parte. Aspectul administrativ-judecătoresc era rezultatul prefacerilor petrecute în viaţa economică şi socială a oraşelor. În organizarea şi conducerea oraşelor se înregistrează anumite schimbări, determinate de evoluţia raporturilor dintre oraş şi sat, de transformările din baza social-economică a oraşului, de intensificarea luptei de clasă dintre orăşeni şi feudali şi de contradicţiile dintre păturile populaţiei orăşeneşti, precum …

Read More »

Guvernarea personală a lui George al III-lea. Pierderea coloniilor americane

Born and educated in this country, I glory in the name of Britain… De la aceste cuvinte şi de la această împrejurare, pe George al III‑lea îl aştepta o popularitate pe care n‑au cunoscut‑o niciodată strămoşii săi. Preferase să scrie Britain în loc de England pentru a nu supăra pe prietenii săi scoţieni, dar de fapt era englez ca înfăţişare, ca maniere, ca limbaj şi caracter. Hanovra nu mai era pentru el decât o amintire de familie. Se povesteşte că nu reuşea să găsească Electoratul pe hartă. Totuşi, deşi primii doi George, regi străini şi groteşti, au avut domnii uşoare, …

Read More »

România în primii ani de după primul război mondial

Situaţia internaţională (1918-1921) Primul război mondial s-a încheiat prin capitularea necondiţionată a Puterilor Centrale în faţa Antantei victorioase şi prin semnarea armistiţiului, la 11 noiembrie 1918, între Germania şi Puterile Aliate. El a luat sfârşit, după ce timp de patru ani a mistuit ca o flacără uriaşă principalele forţe militare şi economice ale celor treizeci şi trei de ţări participante. Cea mai mare parte a industriei acestor ţări a fost distrusă, transporturile, comerţul şi finanţele au fost dezorganizate, agricultura s-a ruinat, iar viaţa ştiinţifică şi culturală a stagnat aproape cu desăvârşire. Odată cu distrugerea unor imense bunuri materiale din care …

Read More »

„Hazul de necaz” sau formula românească de libertate

Au existat în istorie mai multe formule ale libertăţii: greacă, engleză, franceză etc. Pericle, de exemplu, definise libertatea ca un act de curaj şi rezistenţă, preţul ei fiind o vigilenţă eternă. Englezii au fost primii din Europa care au dobândit libertăţi cetăţeneşti care apărau persoana (habeas corpus) şi proprietatea. Din 1789 Franţa a trecut în fruntea mişcării de emancipare a omului (Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului). Atunci care ar putea fi formula românească de libertate? Simplificând lucrurile, am putea spune că este una originală: hazul de necaz. Gluma este în fond o „revoluţie” mutată în literatură, o bombă reconvertită …

Read More »

Agricultura în Dacia romană

Deşi în antichitate Dacia era cunoscută mai întâi ca o provincie bogată în aur şi în alte minerale, economia ei de bază a constituit-o însă agricultura şi păstoritul. Avem puţine documente arheologice rămase în legătură cu această principală ramură de producţie. Progresul tehnicii agricole, producţia de cereale, creşterea vitelor şi pomicultura, precum şi dezvoltarea unor alte relaţii agrare de tip sclavagist, au fost determinate în Dacia de noua orânduire a formei de exploatare, introdusă odată cu cucerirea provinciei. Dezvoltarea ulterioară a formelor de proprietate funciară a avut o influenţă determinantă. Tot pământul Daciei fiind considerat ca pradă a poporului roman …

Read More »

Lupta de la Podul Înalt

Ştefan cel Mare avea o oaste circa 30.000 de ţărani din Nistru – pe unde nu erau încă ruşii – în munte, din codrii Bucovinei – pe unde nu erau încă nemţii – în Dunăre. Vodă-i chemase la vânătoare de iarnă în pădurile Vasluiului şi Tutovei, şi ei veniseră făcându-şi cruce la plecare, obişnuita lor rugăciune fără cuvinte, care se ascultă în ceruri. Erau tot vânători pricepuţi şi ageri, din neam în neam; astfel, ei îşi îndepliniră sarcina cu destoinicie: mânară fiarele în hăţiş şi le uciseră. Soliman Eunucul, beglerbegul Greciei, veni la Dunăre cu vreo 100.000 de ostaşi, în …

Read More »

România în timpul primului război mondial (cronologie)

5/28 iulie 1914: declanşarea războiului 21 iulie / 3 august 1914: România şi-a declarat neutralitatea 4/17 august 1916 – Convenţia politică şi militară cu Antanta 14/27-15/28 august 1916 – începutul ofensivei în Transilvania 18/31 august – 24 august / 6 septembrie 1916 – bătălia de la Turtucaia 2/16 septembrie 1916 – hotărârea de oprire a ofensivei în Transilvania septembrie-noiembrie 1916 – ofensiva Puterilor Centrale în Oltenia şi Muntenia 16/29 noiembrie – 20 noiembrie / 3 decembrie 1916 – bătălia de la Neajlov-Argeş 11/24 iulie 1917 – începutul bătăliei de la Mărăşti 24 iulie / 6 august, 6/19 august 1917 – …

Read More »

Economia Transilvaniei în perioada 1849-1867

Mijloacele de transport În vederea exploatării bogăţiilor naturale ale Transilvaniei de către burghezia din Austria s-au construit primele căi ferate din Transilvania (construirea liniei Oraviţa-Baziaş era numai începută înainte de revoluţia din 1848, dar nu fusese terminată). Până la sfârşitul acestei perioade s-a ajuns ca liniile ferate să lege centrele industriale din monarhie cu bazinele carbonifere şi siderurgice ale Transilvaniei, atingând – inclusiv cele în construcţie – circa 500 km. Interesele economice ale Transilvaniei cereau construirea liniei Oradea-Cluj-Braşov, care urma să fie prelungită până la graniţa României. Toate insistenţele unor oameni înaintaţi, ca George Bariţiu, au rămas însă zadarnice. Burghezia …

Read More »