Probleme şi izvoare privind Evul Mediu

Pentru perioada evului mediu sau a feudalismului timpuriu dispunem de izvoare scrise (narative şi documentare) şi de izvoare arheologice. Dintre izvoarele narative, scriitorii bizantini Kadrenos, Skylitzes, Kekaumenos, Constantin Porfirogenetul, Ana Comnena şi Nicetas Choniates sunt cei mai importanţi pentru ştirile ce le conţin lucrările lor. La aceştia trebuie adăugată cronica rusă cu titlul Povestea vremurilor trecute (Povest vremennih let), Viaţa Sf. Gerard (Vita sancti Gerhardi) şi Faptele Ungurilor (Gesta Hungarorum), scrisă, aceasta din urmă, de notarul regelui Ungariei Bela al III-lea, cunoscut sub numele de Anonymus. În legătură cu autorul şi valoarea acestei lucrări s-au purtat lungi discuţii. Unii socoteau …

Read More »

Învăţământul românesc în şcoli şi universităţi în secolul al XIX-lea

În secolul al XIX-lea, învăţământul este unul din domeniile cu dezvoltarea cea mai dinamică în cadrul societăţii româneşti aflate în proces de modernizare. La început, şcolile apar în oraşe, iar în capitalele principatelor apar şi instituţii de învăţământ superior ce se vor transforma în universităţi. Apoi, odată cu reforma instrucţiunii din timpul domniei lui Al. I. Cuza (1864), învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu. Carol I întăreşte această prevedere, dându-i substanţă: în vremea sa, numărul şcolilor creşte continuu, ca şi cel al elevilor, atât la oraşe cât şi la sate. Prin Legea asupra învăţământului secundar şi superior, promovată de ministrul …

Read More »

Cultura în ţările române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Marile evenimente istorice din această perioadă – revoluţia din 1848, Unirea, transformările sociale din timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi războiul pentru independenţă – au creat condiţii mai favorabile dezvoltării capitalismului în România. Procesul înlocuirii orânduirii feudale cu cea capitalistă a determinat transformări corespunzătoare în suprastructură. Concomitent cu formarea bazei economice a capitalismului a luat naştere o nouă suprastructură politică, juridică şi ideologică. În această perioadă s-au creat statul şi dreptul burghez, s-a organizat şi lărgit învăţământul conform cerinţelor noii orânduiri, s-au înfiinţat numeroase societăţi şi instituţii culturale, s-au dezvoltat filozofia, morala, arta, literatura burgheză. Fiecare dintre aceste forme ale …

Read More »

Starea poporului român la 1900

Când vrem să înţelegem complet istoria dezvoltării unui popor, este necesar să ne familiarizăm şi cu starea lui prezentă, produsul final al celei dintâi. Abia prin aceasta expunerea istoriei de două mii de ani a poporului românesc îşi găseşte încheierea în această ultimă parte. Era cu neputinţă să se dea cu siguranţă numărul românilor care trăiau pe la 1900 înlăuntru şi în afara statului românesc. Statistica era, ce-i drept, binişor dezvoltată în regat, dar nu erau funcţionari statisticieni cultivaţi ştiinţificeşte: se recurgea mai mult la funcţionari poliţieneşti şi la învăţători – şi tot aşa lipsea un control posterior, necesar, al …

Read More »

Lupta ţărilor române împotriva jugului turcesc în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Instaurarea regimului dominaţiei otomane a avut drept consecinţă înrăutăţirea situaţiei maselor populare. Obligaţiile grele impuse de turci, care apăsau pe umerii poporului, au cauzat o creştere a exploatării şi asupririi, trezind în mase o ură nemărginită împotriva cotropitorilor şi a aliaţilor lor, boierii. Această ură şi-a găsit expresia în diverse forme de împotrivire şi de luptă, care au avut drept rezultat restrângeri temporare ale dominaţiei otomane. Poporul a dus o luptă necurmată, zi de zi, împotriva noilor opresori, pe toată durata stăpânirii lor, cu dorinţa vie de a-şi recâştiga independenţa. Lupta sa permanentă împotriva jugului turcesc s-a împletit cu cea …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În afară de pierderea libertăţii politice – cu toate consecinţele ei pentru viaţa de stat, atât din punct de vedere intern cât şi extern – aservirea de către turci a însemnat pentru Moldova şi Ţara Românească supunerea la un sistem de nemiloasă exploatare economică. Acest sistem, care-şi dobândeşte formele complexe în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, a constituit o frână puternică în dezvoltarea lor social-economică. Istoriografia burgheză a ignorat studierea consecinţelor acestui regim asupra dezvoltării social-economice a ţărilor române, creându-se astfel o imagine falsă a acestei dezvoltări. Regimul dominaţiei otomane cuprindea, pe lângă plata tributului, un lung şi …

Read More »

Apariţia mişcării socialiste în România

Slaba dezvoltare a industriei în România şi, ca urmare, a proletariatului industrial a împiedicat apariţia mai de vreme a mişcării socialiste. Mulţi dintre muncitorii proaspăt veniţi de la sate sau foşti meseriaşi păstrau încă speranţa că ar putea să-şi refacă o gospodărie proprie sau un atelier propriu. Predominarea atelierelor de cooperaţie capitalistă în industrie contribuia la menţinerea mentalităţii mic-burgheze printre muncitori. Cu toate acestea, paralel cu mişcarea muncitorească şi-a făcut apariţia şi mişcarea socialistă, ca urmare a dezvoltării capitalismului; înainte de revoluţia din 1848 îşi făcuse apariţia în România socialismul utopic. Teodor Diamant răspândise ideile lui Fourier şi încercase să …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în agricultura din România între 1864 şi 1878

Reforma agrară din 1864 a dat un puternic impuls dezvoltării capitalismului în agricultura României, începută într-o anumită măsură încă mai înainte, pe o cale deosebit de greoaie şi dureroasă pentru ţărănime. În condiţiile în care reforma din 1864 subminase din temelie sistemul gospodăriei bazate pe clacă, în ţară se desfăşura un proces de trecere de la gospodăria bazată pe clacă la gospodăria capitalistă. Trecerea la producţia agricolă capitalistă necesita însă prezenţa a două serii de factori. În primul rând, era necesar ca inventarul ţărănesc să fie înlocuit cu inventarul moşierului, iar agricultura „să fie organizată ca oricare întreprindere comercială-industrială, şi …

Read More »

Politica internă a Transilvaniei în timpul domniilor lui Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi II

Luptele politice desfăşurate după moartea lui Gabriel Bethlen reprezintă străduinţele marii nobilimi de a-şi subordona puterea centrală şi celelalte instituţii politice. Diferiţii pretendenţi care luptă pentru putere – Ecaterina de Brandenburg, Ştefan Bethlen, Ştefan Csaki – nu sunt decât exponenţii diferitelor grupări nobiliare, care folosesc şi problema confesională – lupta dintre catolicism şi Reformă – în acelaşi scop. Pe de altă parte, cele două mari puteri cu tendinţe expansioniste, Imperiul Otoman şi cel habsburgic, erau şi ele interesate în continuarea luptelor feudale din Transilvania, în acest fel uşurându-se realizarea propriilor interese. În sfârşit, nici unul dintre candidaţi nu avea calităţile …

Read More »

Cnezatul Britoniei

Cnezatul de vale din partea de vest a Depresiunii Haţegului este singura structură teritorială de acest tip pentru care posedăm în secolul al XIV-lea o hotărnicie, fie şi incompletă deoarece se produce în momentul desprinderii din întreg a unui sfert. Centrul cnezatului l-a reprezentat în secolele XIII-XIV, fără îndoială, satul Britonia-Grădişte, situat pe ruinele Sarmizegetusei romane, de care ţineau ca „pertinenţe” Breazova, Hobiţa, Păucineşti, Poiana Selii şi Zăicani. Pe lângă aceste şase aşezări, avem motive să credem că şi satele care mărginesc la est „moşia Britonia” – Clopotiva, Ostrov, Cârneşti, poate şi Peşteana – şi care în secolele XIV-XV ne …

Read More »