Alegerea şi constituirea Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească din 1857

Noile alegeri din Moldova au avut loc într-o atmosferă de puternic entuziasm al maselor. La sate, ţăranii mergeau la alegeri plini de bucurie. Unioniştii au învins pretutindeni cu o mare majoritate. Începând de la 7/19 septembrie 1957 au avut loc şi în Ţara Românească alegerile, care s-au desfăşurat în aceeaşi atmosferă şi cu aceleaşi rezultate. În preajma deschiderii Adunărilor ad-hoc, în ciuda unei noi note turceşti, prin care Poarta îşi manifesta iarăşi rezervele faţă de Unire, mişcarea unionistă din Ţara Românească şi Moldova era stăpână pe situaţie. Lupta maselor şi curajul conducătorilor lor dăduseră depline roade. În Adunarea ad-hoc a …

Read More »

Viaţa culturală şi religioasă în oraşele greceşti din Dobrogea în epoca elenistică

Aşa cum n-au putut împiedica desfăşurarea unei activităţi economice şi politice de o remarcabilă vitalitate, primejdiile în mijlocul cărora au trăit cetăţile greceşti din Dobrogea de-a lungul epocii elenistice n-au constituit o piedică în calea înfloririi în ele a unei vieţi culturale de un nivel impresionant, dacă se ţine seamă de dificultăţile pe care le-au avut de întâmpinat. Faţă de cultura Greciei metropolitane, în aceeaşi perioadă, ori în perioada clasică, această cultură nu poate pretinde, fireşte, nici la superioritate, nici la originalitate (dacă se excepta unele aspecte ale plasticii şi îndeosebi ale toreuticii locale, explicabile prin înrâurirea exercitată asupra meşterilor …

Read More »

Formarea principatului autonom al Transilvaniei

Împrejurările formării principatului autonom al Transilvaniei După moartea lui Ioan Zapolya (1540), potrivit tratatului Oradea, Habsburgii urmau să ia în stăpânire întreaga Ungarie; în acest scop, au şi început tratativele cu regina Isabella. Dar, deoarece tratativele nu au dus la nici un rezultat, Ferdinand de Habsburg a pornit, în toamna anului 1540, o nouă expediţie în Ungaria, cu scopul de a-şi realiza prin puterea armelor pretenţiile de stăpânire politică. Sultanul Soliman nu putea admite însă ca Ungaria şi Transilvania să ajungă în mâinile Habsburgilor. De aceea, în vara anului 1541, a condus personal expediţia pentru ocuparea Budei, asediată de generalul …

Read More »

Dezvoltarea societăţii şi a relaţiilor internaţionale în estul şi sud-estul Europei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Istoria Europei în veacul al XVI-lea – mai ales în ce priveşte Europa Occidentală – se caracterizează prin începutul modului de producţie capitalist. „Cu toate că întâlnim primele începuturi ale producţiei capitaliste, în mod sporadic, în unele oraşe mediteraneene încă din secolul al XIV-lea şi al XV-lea, era capitalistă datează abia din secolul al XVI-lea”. Karl Marx consideră că cele mai importante evenimente ale istoriei europene în veacul al XVI-lea şi, îndeosebi, cele referitoare la Spania, Portugalia, Olanda, Franţa şi Anglia, sunt, în primul rând, momentele principale ale acumulării primitive a capitalului, în care un rol important l-a jucat „puterea …

Read More »

Ţările române în politica internaţională (1711-1774)

Chestiunea orientală Imperiul Otoman, care-şi întinsese stăpânirea până în centrul Europei şi, timp de trei secole, constituise o ameninţare permanentă pentru Europa centrală şi răsăriteană, a fost oprit, după despresurarea Vienei (1683), în expansiunea lui şi, prin pacea de la Karlowitz (1699), a suferit o considerabilă pierdere teritorială. Campaniile lui Eugen de Savoia, care au urmărit armatele otomane până în Macedonia, au revelat Europei decăderea militară a Imperiului Otoman şi au pus problema moştenirii lui, pe care Austria mai întâi, apoi Rusia au căutat s-o rezolve în folosul lor exclusiv. În urma înfrângerilor din secolul al XVIII-lea, Imperiul Otoman s-ar …

Read More »

Craiova – incursiune în istoria cuvântului tipărit

Este cunoscut faptul că începuturile tipografiilor, editurilor şi publicisticii craiovene sunt legate de numele pictorului Constantin Lecca. Lecca face demersurile necesare pentru întemeierea primei tipografii de la Craiova, în anul 1837, considerând că „acum fieşcare se socoteşte norocit de a contribui, pe cât este putinţa, la această cultură, ori prin lucrări originale, sau prin felurimi de traduceri”. Tipografia lui Lecca îşi începe activitatea, pe lângă Şcoala centrală, la 14 septembrie 1837. În această tipografie apare, la 3 octombrie 1838, prima publicaţie periodică din Craiova, „Mozaicul”. În această primă tipografie craioveană, au văzut lumina tiparului numeroase lucrări pentru culturalizarea locuitorilor din …

Read More »

Organizarea judecătorească în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Caracterul de clasă al justiţiei feudale rezultă nu numai din procedura de judecata şi din conţinutul legiuirilor, dar şi din faptul că stăpânii feudali erau şi judecătorii oamenilor aflaţi în dependenţa lor. În secolele XIV-XV, vechile obiceiuri juridice ale autonomiilor româneşti, săseşti şi secuieşti sunt înlocuite tot mai mult cu legiuirile feudale ale statului. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea, ţăranii români se plâng mereu că nu se ţine seama de obiceiurile lor juridice, cuprinse în obiceiul pământului (jus valachicum, lex Olachorum), de scaunele lor de judecată, formate din cnezi, …

Read More »

Mişcarea revoluţionară din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu – prolog al revoluţiei burgheze

Cauzele acestei mişcări sălăşluiesc pe de o parte în contradicţiile antagonice dintre ţărănimea aservită şi boierime, ca urmare a numeroaselor şi apăsătoarelor obligaţii de rentă (clacă, dijmă, diferite dări) şi a abuzurilor ce făceau şi mai grele aceste obligaţii, pe de alta în apariţia noilor forţe productive şi a noilor relaţii de schimb şi producţie care intră în conflict cu cele vechi. Sporirea clăcii şi a dijmei. Greutatea obligaţiunilor fiscale În perioada ce a precedat răscoala, se înregistrează ofensiva boierilor împotriva drepturilor clăcaşilor, obligându-i la zile de clacă peste cele legale, pretinzându-le zile de mancă în locul dării în bani, …

Read More »

România la Congresul de pace de la Paris-Versailles

Conferinţa de pace de la Paris (18 martie 1919 – 21 ianuarie 1920) a fost convocată de puterile victorioase în primul război mondial (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia – în total 27 de state, printre care şi România), pentru elaborarea tratatelor de pace cu ţările învinse. Conferinţa s-a finalizat cu semnarea următoarelor tratate: Tratatul de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919). Tratatul de la Saint-Germain cu Austria (10 septembrie 1919). Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria (27 noiembrie 1919). Tratatul de la Sevres cu Turcia (10 august 1920). Tratatul de la Trianon cu Ungaria (4 iunie 1920). …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Moldova şi Ţara Românească

Legăturile dintre bogatele începuturi ale artei feudale din Dobrogea şi din Transilvania şi geneza artistică petrecută pe teritoriul Ţării Româneşti sunt încă foarte greu de stabilit. Că ele au existat, însă, o dovedeşte unitatea de dezvoltare istorico-culturală dintre cele două maluri ale Dunării, pe de o parte, dintre teritoriul Ţării Româneşti şi acela al Transilvaniei, pe de alta. S-au amintit într-un capitol precedent fortăreţele stăpânite de feudalii locali în câmpia munteană şi legăturile pe care le stabilesc ei cu Bizanţul în jumătatea a doua a veacului al X-lea Extinderea dominaţiei bizantine şi asupra unor puncte de la nordul Dunării şi …

Read More »