Alianţa muncitorească-ţărănească din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

Una din sarcinile de mare răspundere şi de stringentă actualitate a muncitorimii craiovene era, după anul 1944, conducerea luptei ţărănimii pentru cucerirea pământului şi lichidarea clasei moşiereşti. Organizaţia din Craiova a partidului comunist, cunoscând specificul zonei, a înţeles să-şi concentreze asupra ţărănimii o parte din eforturile de pregătire a luptei, în vederea atragerii acesteia la marile bătălii de clasă ce aveau să aibă loc. Lipsa de pământ şi dijma, cu întregul ei cortegiu de suferinţe, făcuse din ţărănimea Olteniei o forţă revoluţionară deosebit de activă. Urmaşii răsculaţilor de la 1907 vedeau în muncitori şi în partidul comuniştilor singura forţă puternică …

Read More »

Războiul de eliberare de sub dominaţia otomană şi unirea ţărilor române sub Mihai Viteazul

La sfârşitul secolului al XVI-lea, a avut loc cel mai de seamă eveniment din istoria medievală a poporului nostru: prima unire a ţărilor române, în condiţiile desfăşurării victorioase a războiului de eliberare de sub dominaţia otomană. Istoriografia burgheză a considerat acest eveniment mai mult ca rezultat al situaţiei internaţionale, figura centrală românească a vremii, Mihai Viteazul, fiind înfăţişată ca o rotiţă în marele angrenaj al politicii europene. Dimpotrivă, eliberarea temporară de sub dominaţia otomană şi unirea celor trei ţări române au fost realizate prin lupta unită a poporului nostru, înlesnită de unele împrejurări internaţionale favorabile. În această vreme, poporul român …

Read More »

Germania după al doilea război mondial

După încheierea constituirii sale ca stat unitar, Germania a parcurs până în 1945 trei mari etape: imperiul semiparlamentar al Hohenzollernilor (1871-1918), Republica de la Weimar (1918-1933) şi dictatura nazistă (1933-1945). În 1945, Germania, ca şi capitala sa, Berlinul, a fost împărţită între cei patru învingători. Teritoriul său a fost amputat în est. Problema esenţială a învingătorilor imediat după încetarea războiului a fost de a hotărî soarta ţării şi realizarea celor trei „D”: denazificare, demilitarizare şi democratizare. Se dorea dezmembrarea Germaniei? Sau reunificarea, dar neutralizarea ţării? Războiul rece a hotărât însă altfel. În 1949 apar două state germane: R.F. Germania şi …

Read More »

Transporturile în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Dezvoltarea economică a principatelor a fost stânjenită, printre altele, şi de starea proastă a căilor şi mijloacelor de comunicaţie. Drumurile naturale, impracticabile pentru transporturi grele o parte a anului (mai ales primăvara şi toamna), insuficienţa cărăuşiei practicate de clăcaşi, menţinerea unor taxe tipic feudale, de pildă brudina şi taxele de intrare în oraşe, refuzul proprietarilor de a îngădui păşunatul pe locurile de popas ale cărăuşilor, lipsa de siguranţă etc. constituiau tot atâtea piedici pentru comunicaţii. Cheltuielile de transport crescuseră atât de mult, încât, la o distanţă mai mare de 100 km de porturile Dunării, ele absorbeau valoarea grânelor. Deşi, spre …

Read More »

Domnia lui Gabriel Bethlen (1613-1629)

În timpul domniei lui Gabriel Bethlen s-au făcut eforturi susţinute pentru întărirea autorităţii princiare. Tendinţele de consolidare a puterii centrale s-au ciocnit însă de împotrivirea marii nobilimi, care îşi vedea periclitat rolul precumpănitor pe care-l dobândise în conducerea statului. Revocarea înstrăinărilor din domeniile fiscale prin hotărârea dietei din 1615, măsurile luate în interesul dezvoltării meşteşugurilor şi a comerţului, stimularea producţiei de mărfuri, instituirea unor monopoluri de stat, reforma politicii fiscale, anexarea celor şapte comitate (Borsod, Abauj, Zemplen, Szabolcs, Ugocsa, Bereg, Satu Mare) prin pacea de la Mikulov (1622) au sporit considerabil veniturile principelui, care s-au ridicat la suma de jumătate …

Read More »

Lupta de rezistenţă a maselor populare în timpul primului război mondial

Parte integrantă a luptei seculare dusă de poporul român pentru libertate, independenţă, pentru apărarea fiinţei sale naţionale şi înfăptuirea întregirii statale, dârza rezistenţă a maselor populare din teritoriul vremelnic cotropit, s-a impus prin tăria acţiunilor întreprinse, a curajului de înfruntare a regimului de aspră teroare întreţinut de inamic în zona ocupată. O însemnată contribuţie la menţinerea moralului ridicat al maselor de sub administraţia militară străină, l-a avut rezistenţa eroică a ostaşilor români din teritoriul rămas liber şi în mod deosebit marea epopee naţională a Mărăşeştilor. Ecoul succeselor repurtate de armata română împotriva inamicului în vara anului 1917, a exercitat o …

Read More »

Comerţul intern în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Creşterea pieţei interne, care serveşte şi drept bază de aprovizionare a comerţului extern, este arătată de numeroase izvoare. E drept, pe de altă parte, că informaţia mult mai bogată de care dispunem pentru secolul al XVIII-lea nu face uneori decât să pună în lumină fenomene pe care istoricul le poate constata abia acum, deşi ele îşi au o origine mai veche. Piaţa internă continuă să cunoască cele două forme ale comerţului: permanent şi periodic. Existenţa în cadrul oraşelor – documentată, în ce priveşte centrele principale, încă din secolul al XVII-lea – a două sau mai multe centre de negoţ permanent …

Read More »

Principatele Române şi Marile Puteri

Statutul politico-juridic (secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea) În secolul al XVIII-lea, centrul şi sud-estul Europei au fost confruntate cu două mari probleme: criza politică din Polonia şi consecinţele sale externe, respectiv criza Imperiului Otoman, aşa-numita „Problemă Orientală”. Mari Puteri – Austria, Rusia, Prusia – îşi disputau dominaţia asupra spaţiului balcanic, ţărilor române şi Poloniei. Moldova şi Valahia s-au transformat în principalul teatru de confruntări militare între imperiile vecine, cu grave consecinţe pe plan economic, social, politic, diplomatic şi teritorial. În secolul al XVIII-lea s-a accentuat „Problema Orientală”. Imperiului Otoman nu a reuşit să se adapteze …

Read More »

Dobrogea în perioada 379-527

După moartea lui Valens în bătălia de la Adrianopol (378), urmaşul său Teodosiu I (379-395) reuşi să încheie cu goţii un tratat în virtutea căruia ei deveneau federaţi şi erau colonizaţi pe linia Dunării. Situaţia de aliaţi chiar pe teritoriul imperiului, având o conducere proprie şi scutiri de impozite, în schimbul prestării serviciului militar, însemna că, de fapt, imperiul le ceda părţi din teritoriul său. „Barbarizarea” armatei, începută mai demult, se transformă în sistem şi constituie una din caracteristicele epocii ce începe cu Teodosiu. Aceasta nu aducea însă nici o uşurare populaţiei locale. Dimpotrivă, siguranţa locuitorilor şi altfel împuţinaţi ca …

Read More »

Situaţia politică a ţărilor române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Noua perioadă din istoria ţărilor române a fost o vreme de decădere, mai ales din punct de vedere politic, datorită dominaţiei turceşti pe de o parte şi luptelor pentru putere dintre fracţiunile boiereşti pe de alta. Această alunecare pe panta declinului a fost oprită de sabia vitează şi mintea ageră a lui Mihai Viteazul. Istoria politică a Ţării Româneşti De la Mircea Ciobanul până la Mihai Viteazul, istoria politică a Ţării Româneşti a fost un şir neîntrerupt de lupte pentru domnie, apoi între domnii impuşi de turci şi între boierimea dornică de acapararea puterii. Pentru a obţine tronul, diferiţii pretendenţi …

Read More »