Cultura Cucuteni

Cea mai reprezentativă dintre componentele complexului cultural Cucuteni este fără îndoială cultura Cucuteni propriu-zisă, caracterizată în primul rând prin ceramica pictată în trei culori, de un înalt nivel tehnic. Se poate spune că aceasta este una dintre cele mai strălucite culturi neolitice de pe întreg cuprinsul continentului nostru, realizările ei în domeniul ceramicii fiind de o fineţe şi de un efect artistic aproape unice. Într-adevăr, eleganţa formelor, siguranţa cu care sunt desenate motivele ornamentale şi armonia aproape desăvârşită a culorilor ne dau dreptul să preţuim în cel mai înalt grad măiestria olarilor neolitici care au realizat această ceramică, unele dintre …

Read More »

Instituţiile locale în timpul dinastiei Tudorilor

Una din cele mai importante deosebiri dintre istoria Franţei şi aceea a Angliei este dezvoltarea în Franţa a unei ierarhii de funcţionari depinzând de guvernul central şi plătiţi de el, iar în Anglia a unor instituţii locale administrate de voluntari. Pornirea firească a regelui Tudor este să se folosească de ceea ce există şi să rezolve problemele noi făcând apel la vechile organe. Ce rămăsese la ţară, după câteva secole de viaţă feudală, din vechiul folkmoot al saxonilor? Cel mai mult semăna cu această adunare sătească adunarea parohiei. În secolul al XIII-lea preoţii reuşiseră să-i facă pe credincioşi să plătească …

Read More »

Transporturile în Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

Progresele industriei şi intensificarea circulaţiei mărfurilor au făcut necesară şi o dezvoltare corespunzătoare a transporturilor. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este perioada în care, în genere, s-au extins construcţiile de căi ferate în răsăritul Europei. În Transilvania, construcţia de căi ferate a luat avânt numai după 1867. Înainte de această dată exista o redusă reţea feroviară doar în Banat. Între 1867 şi 1873 s-au construit arterele principale Oradea-Cluj-Braşov şi Arad-Simeria-Teiuş – cu unele ramificaţii, printre care aceea spre Petroşeni – în lungime totală de 910 km. În perioada crizei, construcţiile de căi ferate au stagnat. Căile ferate s-au …

Read More »

Literatura religioasă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Cea mai mare parte a scrierilor veacului al XVII-lea, manuscrise sau tipărite, au cuprins religios. Lucrul nu e de mirare, dacă ne gândim că religia constituie forma principală a ideologiei în societatea feudală, că biserica era o instituţie deosebit de puternică şi bogată, simţind necesitatea absolută a folosirii textelor scrise şi sprijinită puternic de statul care îşi găsea el însuşi în biserică principalul suport ideologic. Aşa cum arată Engels, biserica „învăluia orânduirea feudală cu aureola graţiei divine”. Literatura religioasă circula în trei limbi: slavonă, română şi, mai ales în ultima parte a veacului, în greceşte. Dacă scrierile în greceşte, a …

Read More »

Geneza mişcării eteriste

E dificilă întrebarea dacă însuşi împăratul Alexandru I al Rusiei l-a trimis sau nu pe Alexandru Ipsilanti să acţioneze contra Turciei în Principate (în timp ce el, ţarul, participa la congresele contrarevoluţionare ale Sfintei Alianţe). Soluţionarea acestei probleme e îngreuiată de dublul joc al politicii ţariste în acea perioadă: Curtea de la Petersburg dorea subminarea din interior a Imperiului otoman şi, în acelaşi timp, era ostilă aspiraţiilor de eliberare socială şi naţională ale popoarelor, adversară a mişcărilor revoluţionare. Se poate totuşi argumenta că împăratul Rusiei, oricât de mult va fi dorit ruina imperiului turcesc, a fost mai solidar cu politica …

Read More »

România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă

Preliminariile regimului totalitar Evenimentele de la 23 august 1944, au dus la ieşirea României din războiul antisovietic. În acelaşi timp acest eveniment a creat premisele instaurării regimului comunist de inspiraţie sovietică. După demiterea lui Ion Antonescu, în noul guvern format, pentru prima oară, un reprezentant al PCR, care ieşise din ilegalitate, ocupa portofoliul justiţiei (Lucreţiu Pătrăşcanu). Ascensiunea comuniştilor la putere a fost rapidă şi ea s-a datorat atât prezenţei Armatei Roşii cât şi aranjamentelor între puterile occidentale şi Iosif Stalin. Prin aceste înţelegeri România fusese plasată în sfera de influenţă sovietică. La 6 martie 1945 s-a constituit guvernul condus de …

Read More »

Dezvoltarea oraşelor. Meşteşugurile şi comerţul în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

O parte din oraşele Ţării Româneşti şi Moldovei sunt în plină decădere (Oraşul de Floci, Târgşorul, Slatina, Târgul Putnei, Târgul Frumos, Orheiul), iar altele într-un vădit regres (Argeşul, Câmpulungul, Craiova, Adjudul, Dorohoiul, Hotinul, Siretul etc.). Cele legate de o ramură economică asupra căreia n-a grevat monopolul turcesc (viticultura, exploatarea sării), sau având o situaţie administrativă deosebită (reşedinţă domnească sau [episcopală) s-au menţinut la nivelul atins înainte de instaurarea dominaţiei otomane. În această categorie intră în Ţara Românească oraşe ca: Buzău, Piteşti, Râmnicul Vâlcea, Ocnele Mari, Târgovişte, iar în Moldova: Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgul Trotuş, Suceava, Roman etc. E de remarcat …

Read More »

Organizarea armatei în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În a doua jumătate a veacului al XVI-lea au intervenit unele schimbări şi în oastea Ţării Româneşti şi Moldovei, mai ales în privinţa structurii ei, care o deosebesc de oastea epocii precedente. Odată cu aservirea de către turci, s-a micşorat importanţa şi rolul armatei. Din 1558, de la amestecul unor oştiri ale Ţării Româneşti şi Moldovei în Transilvania, şi până în 1595, când se produc atacurile lui Mihai Viteazul asupra unor cetăţi turceşti din sudul Dunării, oastea celor două ţări, cu excepţia unor contingente reduse, puse în slujba turcilor, nu a mai purtat nici un fel de război în afara …

Read More »

Comerţul exterior al României între 1864 şi 1878

Având o producţie industrială relativ mică şi o producţie agricola mare, România era puternic legată de schimbul cu străinătatea, unde exporta cantităţi importante de cereale şi vite şi de unde importa produse industriale şi coloniale. Pentru a face cunoscute produsele sale pieţei Europei occidentale, ea a participat la expoziţia universală din Paris în 1867 şi la cea din Viena în 1873. Reprezentând interesele moşierimii producătoare de cereale-marfă şi ale burgheziei comerciale şi cămătăreşti, guvernele României din anii 1864-1878, au dus o politică persistentă de favorizare a exportului de cereale. În 1865, taxa vamală de 5% ad valorem pe produsele exportate …

Read More »

Moldova în timpul dominaţiei tătare şi formarea statului feudal Moldova

Dominaţia tătarilor în Moldova s-a exercitat mai puternic decât la sud de Carpaţi şi în sudul Dunării. La răsărit Carpaţi, tătarii au organizat anumite centre de administraţie proprie, au influenţat asupra vieţii politice şi economice a populaţiei locale şi au lăsat urme de cultură materială. Astfel, în satul Oţeleni a fost găsit un tezaur cu obiecte şi monede tătăreşti, cele mai târzii fiind din vremea hanului Toktai (sfârşitul secolului al XIII-lea). În organizarea vămilor din Moldova s-au păstrat până târziu unele practici care îşi găsesc originea în vremea stăpânirii tătare. Termenul tarkan, prin care sunt desemnate în cele mai vechi …

Read More »