Năvălirea tătarilor în Dacia

Năvălirea în Ungaria Tătarii sunt cel de pe urmă neam de barbari ce încheie pentru Europa Răsăriteană lunga perioadă a năvălirilor. Ei locuiau la început regiunea aceea din Asia cunoscută sub numele de Mongolia, aşezată deasupra Chinei proprii, între Tibet, China şi Siberia. Este un podiş înalt, mărginit din toate părţile de munţi râpoşi şi repezi pe dinafară, aplecaţi înlăuntru şi pierzându-se pe nesimţite în întinsul deşert Gobi; o ţară de păşuni lipsită mai cu totul de păduri, a cărei bogăţie de căpetenie sunt animalele. Oamenii ce locuiesc acea întinsă regiune, când se întâlnesc, nu se întreabă cum le merge …

Read More »

Lupta ţărănimii şi a orăşenimii împotriva exploatării din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Răspunsul ţărănimii la accentuarea exploatării nu putea fi decât intensificarea luptei împotriva exploatatorilor. Şi, după cum exploatarea în orânduirea feudală e un fenomen continuu, lupta de clasă are şi ea un caracter permanent, manifestându-se sub diferite forme. În veacul al XIV-lea şi în prima jumătate a celui următor, lupta de clasă a ţărănimii din Transilvania îmbracă toate formele, de la cea cu caracter economic – rezistenţa la îndeplinirea obligaţiilor feudale – până la forma superioară, răscoala. Una din cele mai răspândite forme ale luptei de clasă în această vreme a fost fuga. Documentele veacului al XIV-lea amintesc în nenumărate rânduri …

Read More »

Organizarea politico-administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Organizarea de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea păstrează aceleaşi caractere din secolul anterior, cu unele particularităţi noi, determinate pe de o parte de dezvoltarea social-economică a celor două ţări, iar pe de alta de agravarea dominaţiei otomane. Domnia Deşi numiţi de către Poartă şi asimilaţi în ierarhia otomană paşilor cu două tuiuri, domnii fanarioţi erau primiţi la curtea sultanului cu acelaşi ceremonial ca şi cei din secolele trecute, iar înăuntrul ţării se bucurau de întreaga autoritate domnească. Date fiind noile raporturi dintre domnii ţărilor române şi Imperiul Otoman, conflictele dintre marea boierime locală şi domnie …

Read More »

Comerţul în Transilvania (1822-1847)

După criza din 1825, viaţa economică a Transilvaniei s-a înviorat. Legăturile comerciale cu Moldova şi Ţara Românească au luat o mai mare extindere după pacea de la Adrianopol, deşi amenajarea Porţilor de Fier, care a făcut din Dunăre principala arteră de comunicaţie între centrul şi răsăritul Europei, a lovit greu comerţul de tranzit prin Transilvania. Prima societate austriacă de navigaţie cu vapoare pe Dunăre şi-a desfăşurat traficul în 1840 cu 17, iar în 1848 cu 32 de vapoare, transportând aproape 2.000.000 de măji de marfă. Transportul ieftin pe apă a deschis o bună piaţă în principate pentru mărfurile engleze şi …

Read More »

Ţările române la începutul ultimului deceniu al secolului al XVI-lea

Regimul dominaţiei otomane la sfârşitul veacului al XVI-lea A doua jumătate a veacului al XVI-lea se caracterizează prin sporirea neîncetată a obligaţiilor faţă de Poartă. În 1593, numai haraciul Ţarii Româneşti ajungea la fabuloasa sumă de 155.000 de galbeni. Celelalte obligaţii economice crescuseră de asemenea proporţional. În acelaşi timp, administraţia indirectă de către Imperiul Otoman tindea să devină – din ce în ce mai mult – directă. Izvoarele narative interne şi rapoartele diplomatice trimise din Constantinopol se referă frecvent la prezenţa apăsătoare a dregătorilor şi a militarilor turci pe teritoriul românesc, unde desfăşurau o activitate de uzurpare a funcţiilor statului: …

Read More »

Începutul mişcării revoluţionare din 1821 în Oltenia

În noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a plecat din Bucureşti cu o ceată de arnăuţi din garda domnească puşi la dispoziţia lui de Grigore Brâncoveanu, care era mare spătar, şi la 21 a fost la Târgu Jiu, unde a ridicat pe Dinicu Oteteleşanu, unul din ispravnicii judeţului Gorj. Prin el, Tudor şi-a asigurat aprovizionarea mănăstirii Tismana, din care şi-a făcut o bază de rezistenţă împotriva unui eventual atac turc. Duminică 23 ianuarie, Tudor era la Padeş, în plaiul Cloşanilor, unde-l aştepta vechilul său Dumitru Gârbea cu o sută de panduri. Prima etapă a acţiunii a fost …

Read More »

Domniile lui Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir

Brâncoveanu, reprezentant al marii boierimi În anul instaurării dominaţiei habsburgice asupra Transilvaniei, tronul Ţării Româneşti este ocupat, la cererea boierimii, de fapt a Cantacuzinilor, de Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Noua domnie colaborează cu marea boierime în acapararea de moşii şi în jefuirea ţărănimii. De aceea fiscalitatea este una din cele mai grele din secolul al XVIII-lea, iar pentru asigurarea încasării lor, dările se unifică şi se repartizează pe patru sferturi. Brâncoveanu ar fi vrut să continue politica predecesorului său faţă de Curtea din Viena, dar sub anumite garanţii cu privire la independenţa ţării, Habsburgilor neconvenindu-le aceasta atitudine, armata imperială condusă de …

Read More »

Regimul juridic al oraşelor pontice sub stăpânirea romană

Încă înainte de această dată, în situaţia ţinuturilor de la Dunărea de Jos se petrecuseră şi alte schimbări, dintre care cea mai importantă e transformarea în anul 45 a regatului clientelar trac în provincia romană a Traciei. Ca urmare, Dobrogea, despre care s-a arătat înainte că – cu excepţia cetăţilor greceşti – continua să facă parte din posesiunile regilor odrizi, e anexată provinciei Moesia, în timp ce oraşele de pe litoral – Histria, Tomis, Callatis – beneficiază mai departe de regimul statornicit pentru ele la data înglobării în imperiu. Cu privire la acest regim, informaţiile de care dispunem nu sunt …

Read More »

Arta în timpul feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Datorită mai ales descoperirilor din ultima vreme, suntem astăzi mai bine informaţi asupra artei clasei feudale decât asupra celei populare. Totuşi, şi în domeniul manifestărilor de artă puse în slujba clasei dominante, suntem încă departe de a cunoaşte toate conexiunile, iar forma în care s-au păstrat multe monumente ale epocii ne luminează mai curând asupra aspectelor de cultură materială, decât asupra acelora care ţin cu adevărat de fenomenul artistic. În cursul evului mediu, cea mai importantă dintre arte a fost arhitectura. Legată în chip nemijlocit de nevoile materiale ale vieţii – locuinţă şi apărare – şi de acelea ale cultului …

Read More »

Politica internă a Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul domniilor lui Vasile Lupu şi Matei Basarab

Ridicarea în scaun a lui Matei Basarab a fost rezultatul mişcării boierimii băştinaşe împotriva pătrunderii grecilor din Imperiul Otoman în rândurile boierimii ţării. Leon Tomşa, grec el însuşi, ajutase pe boierii greci să dobândească moşii şi influenţă politică. Mişcarea boierilor munteni a fost o răzmeriţă împotriva domnilor numiţi de Poartă, întâi contra lui Leon vodă (lupta de la mănăstirea lui Pană vistier, lângă Bucureşti, 13/23 august 1631), apoi contra lui Radu Iliaş. Pentru a putea duce o astfel de politică, boierii s-au întemeiat şi pe sprijinul principelui Transilvaniei. Matei aga, viitorul domn, luptase în oştile lui Gheorghe Rakoczi I la …

Read More »