Revoluţia industrială şi progresul economic în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea

Revoluţia industrială – origini şi conţinut Revoluţia industrială a fost anticipată de explozia demografică din cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi de revoluţia agricolă. Aceasta din urmă a însemnat renunţarea la practicile comunitare de valorificare şi exploatare a domeniilor rurale, îmbunătăţirea tehnicilor agricole şi generalizarea lor. S-au adăugat cultivarea unor noi plante, în special cele furajere, ameliorarea procedeelor de selecţie şi de tratare a plantelor şi animalelor, noile îngrăşăminte şi introducerea maşinilor. Organizarea fermelor agricole şi folosirea muncii salariate au transformat acest tip de activitate într-o variantă a celei industriale. Saltul de la producţia manufacturieră la …

Read More »

Ştiinţa şi instrucţia şcolară în secolul al XIX-lea

Ştiinţa De-a lungul secolului al XIX-lea încrederea în ştiinţă a fost practic nestrămutată. Ideologia care asocia raţionalismul, încrederea în atotputernicia ştiinţei, ideea de progres nelimitat al societăţii şi dorinţa organizării acesteia pe baza „legilor naturale” care o guvernează a purtat numele de pozitivism. Ea a reunit „un ansamblu de tendinţe filozofice” şi epistemologice având în comun exigenţa limitării câmpului cercetării şi a analizei ştiinţifice la observarea fenomenelor şi la determinarea legilor care le guvernează. Punând accent pe „experienţă”, „fapte”, „verificabilitate”, „pozitivitate”, această ideologie a contribuit la dezvoltarea ştiinţei în cele mai diverse domenii. Metoda experimentală pusă la punct de Claude …

Read More »

Craiova între Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor

Din nou oraşul trăia dramatice evenimente care urmau scurtelor momente de speranţă ale locuitorilor săi pentru o adevărată renaştere sub semnul libertăţii şi demnităţii cetăţeneşti. Pentru craioveni, revoluţia de la 1848 semănase nădejdi luminoase, care nu au putut fi şterse de reacţiunea postrevoluţionară din anii ocupaţiei străine. Învăţămintele revoluţiei erau tot atâtea hotărâri ale maselor şi conducătorilor progresişti de a înfăptui cât mai curând idealurile de libertate socială, unitate şi independenţă naţională. Poporul român intra cu 1848 într-o etapă de încordare a tuturor energiilor sale pentru realizarea marilor obiective sociale şi naţionale. Craiova, cu locuitorii săi, se afla în primul …

Read More »

Politica internă a domnilor fanarioţi până la reforma lui Constantin Mavrocordat (1711-1741)

Istoria internă a ţărilor române în secolul al XVIII-lea este caracterizată prin intensificarea luptei de clasă. Creşterea treptată, deşi înceată, a pieţei cerealelor, îndeamnă pe boieri să extindă claca şi asupra oamenilor aşezaţi cu învoială pe moşiile lor şi să mărească numărul zilelor de clacă ale rumânilor şi vecinilor, înăsprirea exploatării turceşti şi setea de bani a domnilor fanarioţi cu stăpânire scurtă, grăbiţi să strângă cât mai repede venituri din ţară pentru ei şi clientela lor, îngreuiază şi mai mult situaţia ţărănimii. Reacţia maselor populare faţă de această situaţie s-a manifestat în primul rând prin fuga lor masivă, ceea ce …

Read More »

Arta în ţările române în secolul al XVII-lea

Arta ţărilor române în secolul al XVII-lea se caracterizează prin diversificarea necesităţilor artistice, îmbogăţirea programului şi apariţia unei serii întregi de aspecte noi. Evoluţia pleacă, fireşte, de la tradiţia locală, pe de o parte de la arta cultă promovată de voievozi, de înalta boierime, de ierarhii bisericeşti şi de marile mănăstiri, iar pe de alta de la arta ţărănească; ctitoriile religioase şi conacele modeste ale micii boierimi, ca şi casele orăşenilor, continuă să păstreze numeroase tradiţii comune cu arta populară. Între aceste două curente extreme s-au împletit în mod firesc felurite relaţii, mai ales în domeniul arhitecturii profane. Pe aceste …

Read More »

Teatrul şi muzica în Transilvania în secolul al XVII-lea

Ca o tradiţie din perioada de înflorire a umanismului, a continuat sa ne cultivata în şcoli arta dramatica. Astfel, la liceul din Braşov s-au jucat în anii 1665-1688 peste 30 de piese. Subiectele lor erau împrumutate din istoria romanilor, grecilor, germanilor, din istoria Transilvaniei, din poezia populară, mitologie şi din Biblie, încă din secolul al XVI-lea, muzica era prezentă în aceste piese, sub forma odelor corale, cântate de elevi, pe versuri de Horaţiu, Virgiliu etc. Limba lor până la mijlocul veacului e latina, iar de atunci înainte au început să apară şi drame în limba maternă. Într-o pastorală jucată la …

Read More »

„Comunitatea” oraşelor pontice în secolele I-II d.Hr.

Tot din primele timpuri ale stăpânirii exercitate de romani asupra cetăţilor din Pontul Stâng datează şi strângerea lor într-o uniune de caracter cultural-religios, purtând numele de „comunitatea celor cinci oraşe” sau „comunitatea grecilor din Pont” din care făceau parte Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis şi Odessos. În secolul al II-lea, când amănuntele organizării ei sunt mai bine cunoscute, această uniune avea să sporească prin adăugarea unui al şaselea oraş, probabil Mesambria, devenind o „comunitate a celor şase oraşe”. Unde era la început locul de reuniune al delegaţilor întruniţi periodic în sesiuni comune, nu se ştie lămurit. În secolul II, acest oraş …

Read More »

România în perioada dictaturii regale (februarie 1938 – septembrie 1940)

Situaţia internaţională Începând cu anul 1938 se constată o creştere a încordării situaţiei internaţionale. Contradicţiile dintre state capătă o ascuţime tot mai mare, iar actele de agresiune devin din ce în ce mai frecvente. Folosindu-se de atitudinea concesivă a guvernelor englez, francez şi american, Germania hitleristă păşeşte mai departe pe calea agresiunii. La 12 mai 1938, armata hitleristă a pătruns în, Austria şi prin forţa armelor a încorporat această ţară în graniţele celui de-al treilea Reich. Actul agresiv al Germaniei împotriva Austriei a fost aspru condamnat de Uniunea Sovietică şi de către o serie de ţări mici printre care şi …

Read More »

Dezvoltarea economică şi socială a Transilvaniei în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Agricultura şi creşterea vitelor În secolul al XVI-lea se înregistrează în Transilvania unele progrese în domeniul agriculturii, o îmbunătăţire a uneltelor agricole, confecţionate de meşteşugarii locali sau importate din Polonia, Germania etc. Dintre cele două forme de asolament: bienal şi trienal, ce se practicau, cel dintâi era mai răspândit în regiunile cu relief înalt, iar cel de-al doilea îndeosebi în regiunile de şes. Creşte suprafaţa de teren cultivată, mai ales în regiunile de câmpie; în cele înalte, însă, suprafaţa însămânţată rămâne încă relativ redusă. În raport cu sporirea suprafeţelor cultivate cu cereale, creşte şi volumul producţiei agricole. Pe la începutul …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei după Răscoala lui Horea

Dezvoltarea simţitoare a forţelor de producţie în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Transilvania face să apară semne tot mai vădite ale crizei feudalismului. Modul de producţie feudal, bazat pe exploatarea muncii iobagilor în continuă intensificare, a intrat în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea într-o criză ce nu mai putea fi soluţionată pe calea reformelor. Germenii capitalismului care apar în diferitele sectoare ale vieţii economice lărgesc mereu breşele create încă din perioada precedentă în edificiul societăţii feudale. Ascuţirea la maximum a contradicţiilor dintre clase, culminând cu marea răscoală de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, adânceşte …

Read More »