Civilizaţiile asiatice şi modernitatea în secolul al XIX-lea

Europenii şi Asia În secolul al XIX-lea, lumea asiatică a fost nevoită să se deschidă influenţelor europene, reacţionând diferit în faţa unui Occident cuceritor, novator şi purtător de progres. Cazurile Indiei, Chinei şi Japoniei au fost tipice pentru maniera în care s-a manifestat acţiunea modernizatoare europeană. Cazul Indiei După ce a eliminat la mijlocul secolului al XVIII-lea concurenţa franceză, dominaţia engleză s-a extins asupra întregului teritoriu indian. La mijlocul secolului al XIX-lea, ea a fost zguduită de răscoala şipailor (1857-1859). După înfrângerea răscoalei, India a fost proclamată oficial colonie a Coroanei britanice, care a instaurat un regim de administraţie directă …

Read More »

Ţările române şi Poarta în secolele XIV-XVI

Cadrul general În secolele XIV-XVI, statutul internaţional al ţărilor române a depins în mare măsură de raporturile dintre marile puteri vecine şi de obiectivele politicii externe româneşti. Mijloacele domnitorilor români au fost, la începuturile Evului Mediu, militare, iar apoi, cu precădere după 1600, diplomatice. Esenţiale în raporturile internaţionale au fost relaţiile dintre ţările române şi Poartă. Istoricul Florin Constantinul le-a asemănat cu „un conflict asimetric”. La baza sa s-a aflat disproporţia de forţe dintre cele două tabere, rezistenţa deseori tenace a românilor, centrul de greutate trecând de multe ori din planul militar în cel politic şi diplomatic. Raportul de forţe …

Read More »

Dezvoltarea Transilvaniei de la Memorandum până la primul război mondial (1894-1914)

Dezvoltarea economică a Transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea Cu excepţia crizei economice din preajma anului 1900, ale cărei efecte au fost resimţite în Transilvania în mod acut (scăderea producţiei, şomaj etc.), perioada de la sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului al XX-lea se caracterizează pe plan economic printr-o dezvoltare generală, mai pronunţată în ceea ce priveşte marea industrie şi în unele ramuri ale industriei uşoare. Astfel, s-a ajuns ca în 1910 să se extragă peste 2,5 milioane tone cărbune; la Hunedoara se produceau, în 1900, aproximativ 70.000 tone oţel; în industria uşoară funcţionau, în …

Read More »

Războiul de apărare a independenţei Ţării Româneşti faţă de turci. Victoria de la Rovine din 1394

După 1388, turcii îşi continuă cuceririle în Peninsula Balcanică. La 15 iunie 1389, are loc o importantă luptă între forţele creştine, în special sârbeşti, conduse de cneazul Lazăr, şi cele otomane, sub conducerea personală a sultanului Murad. Lupta ce se dă la Kossovopolje se încheie cu moartea ambilor conducători, dar cu victoria turcilor. Însemnătatea acestei bătălii constă în afirmarea superiorităţii militare osmane, care folosea, împotriva cavaleriei feudale, arcaşii pedeştri al corpului de ieniceri, recent constituit de către Murad. Aceştia au hotărât, de fapt, rezultatul luptei, cu tot numărul lor relativ mic. După victorie, noul sultan, Baiazid, transformă provinciile din vestul …

Read More »

Lupta de la Valea Albă (1476). Situaţia politică a Ţării Româneşti

Cea mai însemnată victorie din istoria medievală a Moldovei, biruinţa de la Vaslui, ar fi putut avea importante consecinţe şi pe plan internaţional. Ele se găsesc indicate în scrisoarea adresată de Ştefan cel Mare conducătorilor de stat din Europa, la două săptămâni după bătălie. Remarcabilă prin conţinutul de idei, acea parte a scrisorii – care vine după înfăţişarea, străbătută de o mândrie bărbătească, a victoriei înseşi – este deosebit de grăitoare şi prin tonul ei hotărât, rezultat al unei judecăţi fără de nici o şovăire. Ştefan ştia mai întâi că, după înfrângerea trupelor sale, sultanul va trebui să vină împotriva …

Read More »

Agravarea exploatării ţărănimii din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Urmările dezvoltării economiei băneşti şi a producţiei de mărfuri s-au resimţit nu numai asupra orăşenilor şi feudalilor, ci şi asupra ţărănimii. Datorită dezvoltării pieţii, ţărănimea are posibilitatea să-şi desfacă o parte din produse; pe de altă parte, ea este silită la acest lucru pentru a-şi putea plăti dările tot mai mari faţă de feudali, biserică şi stat. Crearea posibilităţilor de a câştiga bani a sporit şi mai mult lăcomia feudalului, a statului şi a bisericii. Drept urmare, toţi aceştia se întrec în străduinţele lor de a spori sarcinile iobăgeşti şi îndeosebi renta în bani. O emulaţie – cu atât mai …

Read More »

Viaţa social-economică, social-politică şi culturală pe teritoriul României în secolele IX-XI

Procesul de apariţie a relaţiilor feudale „Anul o mie”, cum este numită îndeobşte perioada de trecere de la secolul al IX-lea la secolul al X-lea, înregistrează transformări sensibile în cea mai mare parte a Europei şi în principalele aspecte ale societăţii: economic, social, demografic şi cultural. Anumite progrese în tehnica agricolă (îmbunătăţirea uneltelor de muncă, folosirea mai raţională a forţei de tracţiune animală) oferă ţărănimii posibilităţi sporite de a reda agriculturii noi terenuri, prin defrişare şi desţelenire. Sporeşte, ca urmare a acestor îmbunătăţiri, productivitatea muncii sociale, producţia de bunuri necesare existenţei oamenilor. Aceasta face posibilă nu numai creşterea, dar şi …

Read More »

Moldova în timpul domniei lui Bogdan III şi Ştefăniţă

Bogdan al III-lea (1504-1517), fiul lui Ştefan cel Mare, s-a străduit din răsputeri să împlinească testamentul politic al vrednicului său părinte, de a păstra independenţa Moldovei. Lucrul nu era deloc uşor, deoarece turcii nu renunţară la planurile lor de dominaţie, iar boierii mari încercau să înfeudeze Moldova regatului polon. Sporirea tributului, de la 4.000 la 8.000 de galbeni a mulţumit deocamdată pretenţiile Porţii, dar relaţiile cu Polonia timp de 5 ani au continuat să fie încordate, cu incursiuni de o parte şi de alta. Rivalităţile politice au tulburat şi raporturile dintre Moldova şi Ţara Românească, împăcarea realizându-se prin intermediul mitropolitului …

Read More »

Cnezatul Densuşului

Satele cnezatului de vale care şi-a avut centrul la Densuş, se grupează pe cursul mijlociu al râului Galbena (râul Haţegului), pe văile afluenţilor lui, precum şi în întreg bazinul superior al învecinatului râu Cerna care echivalează cu treimea sudică a masivului Poiana Ruscăi. În acest cnezat pare să fi existat, în afară de Densuş, încă cel puţin o aşezare principală, aceea de la Ciula Mare, dar nu este exclus ca în acest din urmă sat să se fi instalat o ramură a familiei cneziale de Densuş. În primul document care atestă sate din cnezatul Densuşului, la 1360, se afirmă că …

Read More »

Revoluţia burghezo-democratică de la 1848 din Transilvania

Revoluţia de la 1848-1849 a pus la ordinea zilei problemele fundamentale, sociale şi naţionale ale Transilvaniei: desfiinţarea iobăgiei, asigurarea liberei dezvoltări a relaţiilor capitaliste, eliberarea naţională a românilor. Ea a fost o revoluţie antifeudală, antiabsolutistă, având un caracter burghezo-democratic, care rezultă atât din programul revoluţiei cât şi din forţele sociale participante. Frământări revoluţionare în martie-aprilie 1848 Ecourile izbucnirii revoluţiei la Paris (22 februarie), Viena (13 martie) şi Pesta (15 martie) au contribuit în Transilvania la declanşarea unor manifestaţii orăşeneşti, la Arad, Timişoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Alba Iulia etc. La 18 martie sunt adoptate legile revoluţiei maghiare, care introduc o …

Read More »