Beletristica în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Literatura laică citită în veacul al XVIII-lea în Moldova şi în Ţara Românească cuprindea atât scrieri în limbi străine, cât şi scrieri în româneşte. Cele dintâi în special în limba greacă, dar într-o măsură tot mai însemnată şi în alte limbi – franceză, italiană, rusă etc. – cuprindeau în primul rând clasicii antichităţii, dar şi opere beletristice mai recente, în original, în traduceri sau în prelucrări. Ele circulau fie în tipărituri venite din afară, fie în manuscrise. De obicei, operele care s-au tradus în româneşte au fost citite mai întâi – un răstimp mai scurt sau mai lung – în …

Read More »

România de la „partida naţională” la sistemul politic pluripartidist

De la „partida naţională” la Partidul Liberal şi Partidul Conservator Elita politică autohtonă, care a acţionat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pentru modificarea statutului internaţional al Principatelor Române, era constituită din mari boieri nemulţumiţi de faptul că greco-levantinii le uzurpaseră privilegiile. Ei au constituit partida naţională. Iniţial mai puţin structurată, aceasta s-a diversificat din punct de vedere social-politic la începutul secolului al XIX-lea când, alături de marii boieri au aderat la programul naţional elemente intelectuale provenite din rândul burgheziei mici şi mijlocii. Proiectul statului naţional a început să fie frecvent asociat cu ideea de modernizare după model …

Read More »

Mişcarea muncitorească şi socialistă din Craiova la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

După Revoluţia de la 1848, ideile socialiste au fost cunoscute şi de revoluţionarii români. Adepţii lor, tinerii intelectuali, dezvoltând idealurile paşoptiste, au început propagarea noii ideologii, la oraşe în primul rând. La Craiova, inginerul Mihail Roşcovschi, în primăvara anului 1864, când în România se dezbătea problema împroprietăririi ţăranilor, a terminat de elaborat broşura sa Băgări de seamă asupra Legei rurale, în care se pronunţa pentru înfiinţarea de comune agricole, formate – la început – din cultivatori individuali ce aveau în posesia lor anumite loturi de pământ. Treptat, cultivatorii trebuiau să treacă la munca în comun, iar produsele realizate să se …

Read More »

Lupta maselor populare din Transilvania împotriva asupririi feudale şi a stăpânirii austriece în secolul al XVIII-lea

În epoca aceasta a crescut avântul revoluţionar al maselor, deoarece contradicţiile dintre clasele antagonice s-au adâncit mereu. Lupta iobăgimii s-a desfăşurat în forme foarte variate: de la petiţiile înaintate autorităţilor până la ridicarea armată. Una dintre cele mai frecvente forme de luptă a fost fuga, ţărănimea apăsată căutându-şi noi locuri de aşezare atunci când sarcinile ajungeau de nesuportat. Obişnuit se aşezau pe moşia altui feudal, care le promitea condiţii mai uşoare, dar în scurtă vreme erau supuşi la sarcini tot atât de grele ca şi în locurile de unde plecaseră. Uneori iobăgimea apăsată bejenea în afara fruntariilor, mai ales către …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

În cursul perioadei feudalismului dezvoltat, cele trei ţări româneşti au cunoscut o importantă activitate culturală, care reflectă însuşi drumul străbătut de societate în dezvoltarea sa şi, mai ales, adâncirea antagonismelor de clasă. Dacă realizările de mare frumuseţe ale literaturii populare continuă să se transmită oral, în cultura clasei feudale – care păstrează însă şi forme orale – scrisul capătă o folosire tot mai largă. Literatura scrisă cuprinde, în acelaşi timp, genuri mai variate, fie că este vorba de circulaţia în manuscris şi apoi prin tipărituri a unor opere create în afara hotarelor, fie de elaborarea unor scrieri originale. Limba de …

Read More »

Arta între tradiţie şi inovaţie în secolul al XIX-lea

Mişcări avangardiste Apreciate de câţiva amatori, refuzând tradiţia şi lansând provocări, mişcările avangardiste s-au afirmat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Începutul lor a fost marcat de deschiderea la Paris a „Salonului refuzaţilor” (1860), care reunea opere excluse din expoziţiile oficiale, desemnând în acest fel o ruptură făţişă cu gustul burghez. Astfel de curente au fost impresionismul, expresionismul, cubismul şi altele. Promotorii impresionismului considerau că principalul scop al artei este transpunerea impresiilor fugitive. Abordând teme din realitatea cotidiană, ei au încercat să înfăţişeze nemijlocit obiecte sau personaje ca părţi componente sau subordonate ambianţei, ceea ce s-a concretizat în …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dezvoltarea economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost împiedicată în mare măsură de luptele feudale, de rivalităţile şi războaiele turco-austriece. Desele incursiuni habsburgice şi, mai ales, cele turceşti au făcut mari pustiiri, distrugând o parte a gospodăriilor şi reducând forţa de muncă, atât prin ducerea în robie a unui număr însemnat dintre locuitorii ţării, cât şi prin nimicirea unora dintre aceştia în diferite bătălii. Urmările nefaste ale acestora asupra dezvoltării principatului în general, şi în primul rând asupra vieţii economice, se pot vedea mai bine în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea. Agricultura şi …

Read More »

Efectele organizării militare şi administrative a Dobrogei asupra condiţiilor generale ale vieţii economice în secolele I-III d.Hr.

Parte integrantă a provinciei Moesia Inferioară începând din anul 86 d.Hr., Dobrogea a cunoscut timp de două veacuri, până la mijlocul secolului III d.Hr., o perioadă de înflorire economica, atestata atât de documentele epigrafice cât şi de monumentele arheologice din această vreme. Informaţii preţioase ne oferă în această privinţă şi monedele pontice, a căror circulaţie dovedeşte o intensificare a relaţiilor de schimb atât în oraşele dobrogene, cât şi în satele din interiorul provinciei. Reluarea activităţii normale a oraşelor pontice în această perioadă a fost în bună măsură condiţionată de extinderea stăpânirii romane în Balcani şi la Dunăre, care a impus …

Read More »

Răscoala ţăranilor din anul 1888

Lipsa de pământ a ţărănimii ca şi menţinerea resturilor de relaţii feudale au determinat, după războiul de independenţă, o seamă de frământări în lumea satelor, care adesea au îmbrăcat forma răscoalelor. Cea mai importantă ridicare la luptă a ţărănimii în ultimul sfert al veacului al XIX-lea a fost răscoala ţăranilor din primăvara anului 1888. Izbucnită la 20 martie la Urziceni (Ialomiţa), răscoala s-a întins cu repeziciune în judeţele limitrofe: Ilfov, Prahova, Dâmboviţa şi Vlaşca. Spre jumătatea lunii aprilie, când răscoalele din această zonă erau pe punctul de a fi reprimate, alte mişcări au izbucnit în judeţele Buzău, Râmnicu Sărat, Muscel, …

Read More »

Organizarea socială şi politică a triburilor slave de pe teritoriul României în secolele VI-IX

Izvoarele literare arată că, în decursul secolului VI, diferitele triburi slave care au ajuns pe teritoriul României se aflau în ultimul stadiu de dezvoltare a democraţiei militare, în acea perioadă când războaiele de jaf pentru dobândirea de noi bogăţii au devenit unul din scopurile principale. Aşa se explică numeroasele invazii ale slavilor în imperiul bizantin, organizate cu scopul de a aduce pradă. Democraţia militară începuse şi se dezvoltase la diferite triburi slave cu mult înainte de pătrunderea lor pe teritoriul României. Datorită războaielor continue, caracteristice acestei faze de dezvoltare a societăţii, triburile slave, pentru a putea face faţă numeroşilor duşmani …

Read More »