Tipografiile şi bibliotecile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Tipografiile s-au transformat în parte, în cursul veacului al XVII-lea, din tipografii particulare în instituţii culturale de caracter oficial, legate de curtea princiară, de oraşe, de biserici, de colegii. Conducătorii acestor tipografii au fost în majoritatea cazurilor teologi, care au privit activitatea lor ca pe o misiune în slujba bisericii. Centrul tipografic principal din Transilvania care se mutase de la Sibiu la Cluj, se mută acum la Alba Iulia, iar la unele curţi (pe domeniul Bethlen din Criş, 1684) şi mănăstiri (Şumuleu-Ciuc, prin Ioan Caioni, 1676) se întemeiară tipografii noi. Cele mai înfloritoare tipografii din veacul precedent, după o vegetare …

Read More »

Craiova în timpul Revoluţiei de la 1848

Nu întâmplător oraşul Craiova a fost ales drept locul de întrunire a guvernului provizoriu înainte ca acesta să ajungă la Bucureşti. Se confirma că oraşul prezenta o deosebită importanţă în mersul revoluţiei, că trecerea Craiovei de partea noilor prefaceri asigura revoluţiei o bază puternică în întreaga Oltenie. Această trecere nu s-a produs însă fără ciocniri între apărătorii vechiului regim, în frunte cu ocârmuitorul judeţului Dolj, fratele domnitorului, Iancu Bibescu, şi susţinătorii înflăcăraţi ai revoluţiei. Fără o clipă de ezitare, Ioan Maiorescu, Boicea Radian şi Grigore Bengescu, sprijiniţi de mase orăşeneşti, au reuşit să zădărnicească încercarea organizării unei riposte armate a …

Read More »

Revoluţia şi Imperiul Britanic

Oricât de înţelepţi ar fi, oamenii de stat sunt mai curând târâţi de evenimente decât le conduc ei. Pitt, care avea să devină, ca şi părintele său, un mare ministru de război, nu dorea nimic mai mult decât pacea. Excelent financiar, se preocupa mai mult de bugete decât de armată. În toată perioada de început a ministeriatului său, Anglia a cunoscut o epocă de prosperitate comercială. Din 1784 până în 1793, exportul englez s‑a ridicat de la 10 milioane la 18 milioane de lire. În 1783 obligaţiile publice cu dobândă de 3% erau la cota 74, în 1792 la peste …

Read More »

Banca Naţională a României între economie şi politică la sfârşitul secolul al XIX-lea

Creditul şi finanţele au condiţionat dezvoltarea vieţii economice şi au contribuit la modernizarea României. În februarie 1880, I.C. Brătianu, sprijinit de Eugeniu Carada, unul dintre conducătorii ei timp de 20 de ani, prezintă Parlamentului proiectul de înfiinţare a Băncii Naţionale a României, motivând aportul deosebit al acestei instituţii la constituirea capitalului românesc şi la dezvoltarea economiei naţionale. Banca Naţională a devenit prin lege singura bancă de emisiune, dar şi bancă comercială centrală, funcţionând ca o societate pe acţiuni. Iniţial, banca avea un capital de 30 de milioane de lei (un leu era egal pe atunci cu un franc francez). 10 …

Read More »

Lupta din exil şi sfârşitul lui Inochentie Micu

La papă, Inochentie Micu căuta zadarnic sprijin, deoarece papa se găsea sub influenţa Vienei. Totuşi nu se resemna deloc la o asemenea încheiere a lucrurilor. El îşi menţinu funcţia şi continuă să şi-o exercite şi de la Roma, acasă ţinându-i locul ca subaltern vicarul său Petru Pavel Aron. Pentru înlăturarea sa acuzând mai ales uneltirile iezuite, reia necruţător lupta împotriva teologului iezuit de la Blaj, îl încarcă cu toate acuzaţiile posibile, mişcă totul, toate autorităţile bisericeşti şi civile pentru a-l înlătura. Îi retrage dotaţia, îl excomunică, destituie şi excomunică până la urmă şi pe vicarul Aron pentru că nu publică …

Read More »

Dezvoltarea economică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Documentele emise de cancelariile statelor feudale Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XV încep să dea o imagine mai clară asupra dezvoltării economice, organizării social-politice şi instituţiilor feudale din această vreme. Din aceste mărturii documentare, ca şi din altele mai târzii, rezultă că, în secolele XIV-XV, trăsătura caracteristică a vieţii economice era economia naturală, căreia îi corespundea în domeniul social-politic fărâmiţarea feudală. Agricultura şi creşterea vitelor Deşi în documente nu găsim date suficiente care să ne permită o analiză detaliată a vieţii economice a celor două ţări române – aşa cum a fost posibil în cazul Transilvaniei – totuşi din …

Read More »

Politica externă a României în anii 1866-1876

După înfrângerea de la Sadova, Austria a fost silită să ceară pace, încheiată la 11/23 august 1866 la Praga, prin care ea se retrăgea din Confederaţia germanică, dând posibilitate Prusiei de a organiza sub conducerea ei. Confederaţia Germaniei de nord şi a impune statelor germane din sud o alianţă militară îndreptată atât contra Austriei, cât şi a Franţei. Ca urmare a participării la război, Italia a obţinut Veneţia, dar n-a putut îngloba şi statul papal, din cauza opunerii Franţei. Îngrijorat de creşterea rapidă a Prusiei, a cărei voinţă de a unifica Germania sub conducerea ei devenise evidentă, Napoleon al III-lea …

Read More »

Circulaţia monetară în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În lipsa unui sistem monetar naţional, interzis de stăpânirea otomana, ţările române au fost expuse tuturor inconvenientelor şi daunelor rezultând din haosul monetar al Imperiului Otoman. La începutul secolului al XIX-lea circulau în principate peste 20 de specii monetare, în care nici boierii nu se puteau descurca. Confuzia şi nesiguranţa pe care o întreţinea această varietate de monede au fost agravate prin politica monetară a Porţii, care altera titlul monedelor, bătea chiar monede străine false şi le impunea la un curs arbitrar. Aceste practici au zdruncinat creditul, au creat nenumărate conflicte între creditori şi debitori şi au provocat mari perturbaţii …

Read More »

Ţara Haţegului ca parte a teritoriilor româneşti. Pagini de istorie politică

Dacă evoluţia societăţii haţegane sub raportul organizării, al instituţiilor, al civilizaţiei sale, ca şi în alte domenii, în epoca din care ne lipsesc ştirile scrise, poate fi totuşi reconstituită măcar în liniile sale mai generale prin proiectarea asupra trecutului a unora dintre informaţiile secolelor XIII-XV şi prin mărturii arheologice, în schimb istoria politică a „ţării” de care ne ocupăm permite în mult mai mică măsură asemenea reconstituiri. Tot ceea ce putem spune sub acest aspect, referitor la epoca ce durează până la mijlocul secolului al XIII-lea, are caracter ipotetic şi se întemeiază mai ales pe evenimente de istorie politică despre …

Read More »

Agricultura în Transilvania (1822-1847)

Dezvoltarea producţiei de mărfuri în agricultură era împiedicată de dreptul de proprietate feudală, de raritatea forţei de muncă liberă, de depărtarea pieţelor externe, de lipsa căilor de comunicaţie bune şi uşoare şi, mai ales, de slaba dezvoltare a pieţei interne. Condiţia realizării unei producţii de mărfuri cu caracter capitalist, pe marea proprietate feudală, ar fi fost ca aristocraţia să-şi procure vite şi inventar propriu, iar muncile să le efectueze cu lucrători salariaţi, organizând întreaga moşie după modelul întreprinderilor industriale şi comerciale. Stăpânii de moşie însă, înglodându-se tot mai mult în datorii, au devenit în majoritatea lor, mai ales după conjunctura …

Read More »