Dezvoltarea industriei şi a mineritului în Transilvania în perioada 1849-1867

Prin desfiinţarea iobăgiei şi înlăturarea privilegiilor feudale, s-au creat condiţii favorabile pentru formarea industriei capitaliste. Dezvoltarea industriei a fost frânată însă în foarte mare măsură de faptul că Transilvania nu forma împreună cu Moldova şi Ţara Românească un stat unitar naţional, precum şi de dependenţa ţării faţă de Austria şi de existenţa rămăşiţelor feudale. Calea prusacă în dezvoltarea agriculturii şi-a făcut şi ea resimţită influenţa în viaţa industrială. Guvernul imperial, reprezentând interesele industriaşilor din Austria propriu-zisă, a încadrat în 1850 Transilvania în sistemul vamal unic al imperiului, pentru a crea industriei austriece pieţe avantajoase de desfacere şi baze de materii …

Read More »

Poziţia lui Constantin Samurcaş în timpul Revoluţiei din 1821

Omul de încredere al lui Alexandru Pini era vornicul Constantin Samurcaş. Ilie Fotino îl numeşte „intim” al consulului. Care să fi fost scopul urmărit de Constantin Samurcaş, când, prevăzut cu sume mari de bani, şi-a asumat faţă de divan misiunea de a stinge răscoala izbucnită în Oltenia? Din documente se deduce că el nu s-a dus în Oltenia spre a-l înfrânge pe Tudor Vladimirescu pe calea armelor, ci ca să-l câştige în ascuns pentru cauza Eteriei, sau să-l aresteze, ori să-l suprime. Răzvrătindu-se împotriva Porţii, guvernanţii fanarioţi, intraţi în Eterie, trebuiau să-şi alieze Ţara Românească „fie cu bani, fie cu …

Read More »

Fiii lui Henric al II-lea. Moartea regelui. Richard Inimă de Leu. Cruciada şi captivitatea. Ioan fără Ţară

Sfârşitul lui Henric al II-lea fu tragic. Fiii săi, între care ar fi dorit să-şi împartă imperiul, se urau unii pe alţii şi-l trădau toţi. „Nu ştii – îi răspunse unul dintre ei unui trimis al regelui – că e propriu firii noastre, lăsată moştenire din moşi-strămoşi, ca fratele să lupte împotriva fratelui şi fiii împotriva tatălui?” Henric şi Geoffroy, cei doi fii mai vârstnici, muriră înaintea regelui, Geoffroy, lăsând un fiu, Arthur de Bretania; al treilea, Richard, complota împotriva tatălui său cu noul rege al Franţei, Filip August, tânăr abil şi rece, care, hotărând să recucerească regatul său de …

Read More »

Craiova în epoca Regulamentului organic

Populaţia Craiovei trăia în înfrigurarea evenimentelor care se precipitau în deceniul al treilea. Cutezanţa pandurilor, a sutelor de cetăţeni, care se înrolau pentru a lupta cu arma în mână împotriva ocupanţilor, era demnă de laudă. Tineretul craiovean se dovedise entuziast şi în timpul revoluţiei din 1821, şi plin de bărbăţie în anii următori pentru a stăvili fărădelegile otomanilor. Intelectualii urmăreau cu atenţie evenimentele şi făureau planuri din cele mai diferite pentru asigurarea liniştii ţării şi prosperităţii populaţiei. Şi cutezanţa „volintirilor” şi entuziasmul tineretului şi planurile intelectualilor se loveau însă de cruntele realităţi create de conflictele în care erau prinse marile …

Read More »

Literatura ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

În ce priveşte literatura ştiinţifică, aceea de un nivel mai ridicat circula fie în manuscris şi în limbi străine – îndeosebi în greceşte, limba principală a învăţământului cu cât înaintăm în cursul veacului – fie în tipărituri aduse de peste hotare. La noi, singurele manuale tipărite în secolul al XVII-lea sunt doar un abecedar grecesc imprimat în 1651 în tipografia de la Iaşi şi, aproape o jumătate de veac mai târziu, gramatica slavonă scoasă de Antim Ivireanul în 1697, reproducere a lucrării lui Meletie Smotricki din Evjia, apărută în prima ediţie la 1619. O operă românească, legată ca şi cea …

Read More »

Tudor Vladimirescu şi bimbaşa Sava

Documentele cer corectarea afirmaţiei făcute de C.D. Aricescu şi întărite de Andrei Oţetea, potrivit căreia: „În ziua de 8 mai, după ce făcură sfeştanie la Mitropolie, ridicară şi Tudor şi Sava steagul libertăţii, după exemplul eteriştilor”. Cu alte cuvinte, la intrarea turcilor în ţară, comandantul oastei pandurilor s-a declarat unit cu bimbaşa Sava şi cu Alexandru Ipsilanti. Andrei Oţetea explică pe larg că Tudor spera să ţină piept turcilor cu ajutorul lui Sava. Ca atare, a încheiat o înţelegere secretă cu acest şef de arnăuţi, hotărând să-şi unească trupele cu ale lui, într-un singur corp, şi să le scoată în …

Read More »

Începuturile absolutismului luminat în Transilvania

Semnele unui absolutism luminat apar încă sub domnia Mariei Tereza. Nu atât din iniţiativa ei – ea era o catolică ferventă şi se conducea, în genere, de idei conservatoare – cât din a sfetnicilor săi. Mai ales după ce s-a înfiinţat organul central, Consiliul de stat (Staatsrat), organul politic principal care a jucat un rol atât de mare în conducerea imperiului, apoi şi mai mult după ce împărăteasa şi-a luat de coregent pe fiul său, Iosif (1765). Spiritul nou îl anunţa înainte de toate reforma importantă, care a fost reglementarea urbarială pentru Ungaria din 1767, urmată de încercările insistente de …

Read More »

Dominaţia politică a marii boierimi în vremea lui Petru Şchiopul

Perioada ce desparte războiul din 1574 de înscăunarea lui Aron vodă şi începutul unui nou război de eliberare este o perioadă grea în istoria Moldovei, în timpul domniilor lui Petru Şchiopul (1574-1579 şi 1582-1591) şi Iancu Sasul (1579-1582) se constată înăsprirea crescândă a dominaţiei otomane. Această situaţie a fost folosită de marea boierime moldoveana, care a pus bazele unui regim politic de trecere de la statul centralizat domnesc la statul centralizat boieresc. În cadrul acestui regim, statul feudal începea a fi condus de un număr mic de un număr mic de mari familii boiereşti (Movilă, Strici, Ureche etc.), care se …

Read More »

Viaţa orăşenească a românilor la începuturi

Românii n-aveau la început târguri şi oraşe: acestea poartă ici şi colo mai mult nume străine, care ne luminează asupra originii lor. În numele de Baia, dintre care una se găseşte în Moldova, aproape de ţinutul ardelenesc al Bistriţei, alta – Baia de Aramă – aparţine districtului oltenesc Mehedinţi, a treia – Baia de Fier – judeţului Gorj, şi dintre care cele două din urmă sunt cuprinse în fostul Banat unguresc, recunoaştem ungurescul banya, mină, căruia îi corespunde slavonescul rodna – Rodna, aşezată chiar lângă Bistriţa. Acum, se ştie că Baia, numită şi „Moldova”, „Stadt Molde”, „Moldovabanya” e o fundaţie …

Read More »

Instituţii şi structuri etnice în voievodatul Transilvaniei

Structurile instituţionale, etno-demografice şi confesionale din Transilvania sunt raportate de obicei la două perioade istorice. Înainte de „ocuparea ţării” Până la cucerirea ţării de către unguri, realităţile politico-administrative sunt cele specifice convieţuirii româno-slave. Ele corespund perechilor de termeni (duci-voievozi, juzi-cnezi/jupani) care desemnează elita societăţii locale din jurul anului 900. Termenul duci (singular, ducă) provine din latinescul dux, -cis. Transmis de populaţia romanică, el este asociat, treptat, termenului voievozi, prin care slavii desemnează căpeteniile cu atribuţii predominant militare. Voievozii (din Ţara Haţegului, din Maramureş) sunt aleşi dintre cnezi (knezii – vechi cuvânt german, preluat de români prin intermediul slavilor). Cu timpul, …

Read More »