Critica izvoarelor şi istoriografiei despre Revoluţia din 1821

Analizând critic documentele – nu o dată contradictorii – de la 1821, precum şi istoriografia revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, propunând soluţii în problemele controversate, lucrarea a căutat să stabilească în amănunt felul cum s-au desfăşurat faptele şi semnificaţia lor; reconstituirea firului logic şi unitar al evenimentelor a fost principalul scop urmărit. S-a demonstrat că insurecţia pandurilor a pornit din necesităţi interne ale dezvoltării poporului român, şi, ca atare, a avut un program şi obiective proprii care nu s-au confundat cu ţelurile Eteriei. Ea n-a fost o ridicare împotriva Imperiului otoman, ci contra administraţiei interne, fanariote şi boiereşti: o mişcare …

Read More »

Migraţia goţilor

Goţii au format, împreună cu alte triburi – dintre care cele mai importante au fost cele ale vandalilor, burgunzilor şi longobarzilor – ramura răsăriteană a populaţiilor germanice, originare din Peninsula Scandinavă şi din părţile de nord ale Europei centrale. Probabil pe la începutul erei noastre, goţii au coborât din sudul Peninsulei Scandinave în regiunea situată la vărsarea fluviului Vistula în Marea Baltică, regiune care de aceea a fost numită în tradiţia germană Gothiscandza (ţărmul gotic). De acolo, începând de pe la sfârşitul secolului II d.Hr., o parte din goţi emigrează spre sud în mai multe valuri, mai probabil pe la …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dreptul, în societatea feudală, exprimă şi consfinţeşte raporturile de dominaţie a stăpânilor feudali şi de subordonare a maselor producătoare. În epoca de care ne ocupăm, au loc unele prefaceri şi în domeniul dreptului şi al justiţiei. Majoritatea normelor de drept în această vreme erau nescrise: se judeca, în genere, ca şi în epoca precedentă, după dreptul consuetudinar, numit în actele interne „legea ţării”. Străinii care au trecut prin cele două ţări au lăsat preţioase mărturii şi asupra felului cum se aplica justiţia în Ţara Românească şi Moldova. În vremea lui Despot vodă, I. Sommer afirmă că în Moldova „nu există …

Read More »

Guvernele conservatoare-liberale Dimitrie Ghica – Mihail Kogălniceanu şi A.G. Golescu

La 16/28 noiembrie 1868, Nicolae Golescu a demisionat şi s-a format un nou guvern, Dimitrie Ghica având preşedinţia şi Ministerul Lucrărilor Publice, Mihail Kogălniceanu, Ministerul Afacerilor Interne, iar A.G. Golescu, al treilea membru marcant, Ministerul de Finanţe. La Ministerul de Război a fost pus un figurant, col. Dabija, căci toate afacerile importante le rezolva Carol cu locotenent-colonelul prusian Krenski. Noul guvern era o coaliţie a conservatorilor moderaţi munteni şi a liberalilor moderaţi moldoveni. Din primul moment el s-a angajat să ducă o politică de lealitate faţă de Poartă şi să păstreze stricta neutralitate faţă de toate puterile garante. I.C. Brătianu, …

Read More »

Arhitectura şi viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică

În perioada interbelică viaţa de zi cu zi a românilor a devenit mai complexă şi diferenţiată, în funcţie de mediu (urban sau rural), stare materială sau mentalitate, evoluând, în general, între tradiţionalism în lumea satelor, şi modernitate la oraş. Potrivit recensământului din 1930, populaţia României trăia într-o majoritate absolută în mediul rural. Oraşul – centru al vieţii civilizate Oraşul a reprezentat mediul cel mai favorabil dezvoltării vieţii moderne. Primăria contribuia la îmbunătăţirea ei, asigurând serviciile proprii mediului urban. În orice oraş românesc, clădirile reprezentative erau primăria, liceul, tribunalul, cinematografele, teatrele, monumentele istorice, librăria şi una sau mai multe bănci. În …

Read More »

Problema unirii românilor din Transilvania cu biserica Romei

În conglomeratul de state şi popoare care era imperiul, catolicismul venea să se adauge la celelalte elemente de coeziune, care erau dinastia, absolutismul monarhic, puterea militară comună, birocraţia. El era menit să dea nu numai un cheag spiritual imperiului, ci mai ales să-i servească de instrument politic de dominaţie şi unificare, suplinind, măcar în acest fel, lipsa lui de unitate naţională. Dar în Transilvania tocmai catolicismul rămăsese cel mai slab. Naţiunile politice (inclusiv masele lor populare) erau în proporţii covârşitoare protestante. Trebuia deci neapărat schimbat raportul de forţe; trebuia eludat textul diplomei leopoldine, care condamna religia catolică doar la egalitate …

Read More »

Bilanţul primului război mondial

Sfârşitul războiului Din vara anului 1918, soarta războiului s-a schimbat decisiv în favoarea Antantei. Contraofensiva declanşată de aceasta a silit armata germană din Franţa şi din Belgia să cedeze, iar în sud a repurtat importante victorii. În timp ce germanii se retrăgeau de peste tot, aliaţii lor au ieşit din război rând pe rând: Bulgaria în septembrie, Turcia în octombrie, iar Austro-Ungaria în primele zile ale lunii noiembrie. La 11 noiembrie, lângă Compiegne, Germania a semnat şi ea armistiţiul. Reintrată în război la 10 noiembrie 1918, România prindea sfârşitul războiului alături de Antantă. Bilanţ economic şi social Războiul a lăsat …

Read More »

Luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii. Bătălia de la Vaslui (1475)

În momentul în care Ştefan cel Mare se hotărâse la lupta deschisă cu Imperiul otoman, acesta, sub conducerea lui Mahomed al II-lea, se afla în plină expansiune. În cele două decenii ce au urmat după cucerirea Constantinopolului, stăpânirea sultanilor se întinsese pe un vast teritoriu, atât în Europa cât şi în Asia. Rivalităţile şi războaiele feudale slăbeau puterea de rezistenţă a ultimelor stăpâniri creştine din nord-vestul Peninsulei Balcanice sau din Moreea, făcându-le o pradă uşoară pentru avântul şi tăria organizării militare a statului turc. Sfârşitul lui Iancu de Hunedoara, în 1456, înlocuirea lui Vlad Ţepeş, în 1462, şi moartea lui …

Read More »

Cultura Sălcuţa

Numele acestei culturi a fost dat după acela al comunei Sălcuţa, judeţul Dolj, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte din aşezarea de pe înălţimea „Piscul Cornişorul”, situată pe dreapta Desnăţuiului. Acolo au fost întreprinse în 1916, 1919 şi 1920, săpături care erau printre primele cercetări arheologice cu caracter ştiinţific asupra comunei primitive din România. Triburile sălcuţene, înrudite cu acelea ale culturii Gumelniţa, au dezvoltat o cultură sprijinită direct pe puternicul fond Vinca din provincia din dreapta Oltului, fructificat de o permanentă şi activă înrâurire a culturii epocii bronzului timpuriu din Macedonia şi a culturii helladice din Grecia …

Read More »

Regimul politic, monopolul ideologic şi „producţia culturală”

Regimul politic Modelul cuceririi puterii de către comuniştii români, mai putini de o mie în 1944, se încadrează perfect în tiparul general est-european. Partidul Comunist a sprijinit iniţial politica guvernelor de coaliţie în care şi-a mărit treptat influenţa şi ponderea până ce, prin protecţie sovietică şi intimidare, a reuşit să-şi înlăture adversarii şi să rămână singur stăpân pe putere. Această primă etapă a coincis cu instalarea de către sovietici, la 6 martie 1945, a guvernului Petru Groza. Guvernul era în totalitate comunist, dar beneficia de sprijinul unei disidenţe liberale conduse de Gheorghe Tătărescu. Singurul partid politic care s-a putut constitui …

Read More »