Creştinismul primitiv al daco-romanilor

Terminologia creştină-latină Creştinismul îşi întinse valurile sale din centrele cele mari unde se întăresc, pentru Europa, mai ales Roma şi Constantinopole, tot mai departe înspre hotarele Imperiului Roman. În răsărit, noua religie se lăţi întâi în Iliria, Dalmaţia, Panonia, Noric şi după aceea cuprinse Moesia Superioară şi Inferioară, precum şi Sciţia Minor; ba se constată în chip neîndoielnic, că religia lui Hristos trecuse şi la nordul Dunării, în câmpiile Munteniei, ocupate de vizigoţi, unde episcopul lor, Ulfilas, le propovăduia noua învăţătură, traducând şi Biblia în limba gotică, iar episcopul Sava fusese înecat de Atanaric în râul Buzăul. Creştinismul s-a apropiat …

Read More »

Din bogata, diversa şi valoroasa moştenire ştiinţifică lăsată de Gheorghe I. Brătianu, sinteza sa asupra rolului Mării Negre în Antichitate şi Evul Mediu ocupă un loc cu totul aparte în istoriografia românească, constituind în acelaşi timp o operă de notorietate în istoriografia mondială. În această lucrare, apărută după moartea sa, autorul pune accent nu atât pe întinderea marină cât mai ales pe teritoriul din jurul său, pe implicaţiile majore ale existenţei Mării Negre asupra spaţiului limitrof şi îndeosebi asupra regiunilor româneşti. Potrivit lui Gheorghe I. Brătianu, istoria românilor nu poate fi înţeleasă fără a se ţine seama de influenţele şi …

Read More »

Domnia în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

Ca şi în perioada anterioară, tot astfel şi după pacea de la Kuciuk-Kainargi, domnii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, asimilaţi dregătorilor otomani, sunt numiţi direct de Poartă. Avantajele materiale legate de domnie fac din scaunul Principatelor române obiectul celei mai aprige competiţii între foştii dragomani. Pentru a obţine domnia, ei caută, supralicitându-se, să-şi asigure favoarea persoanelor influente, de la marele vizir până la şeful eunucilor, kâzlar-agasi. Poarta încurajează concurenţa, care îi permite să încaseze anticipat taxele de numire şi de confirmare. Domnii veneau astfel în ţară copleşiţi de datorii, însoţiţi de rude famelice şi de creditori grăbiţi să-şi recupereze creanţele. …

Read More »

Politica şi diplomaţia în ţările române în secolele XVII-XVIII

Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, istoria ţărilor române s-a derulat într-un context extern dominat de conflictul de interese dintre Imperiul otoman, pe de o parte, şi Imperiul habsburgic, Polonia şi mai târziu Rusia, pe de altă parte. Domnitorii români renunţă în această perioadă la confruntarea deschisă cu Poarta, acceptându-i pretenţiile şi înclinând tot mai mult să promoveze acţiuni diplomatice orientate către una sau alta din părţile aflate în conflict. Statutul politic al ţărilor române în prima jumătate a secolului al XVII-lea Instaurată în întreg spaţiul românesc, suzeranitatea otomană n-a afectat autonomia ţărilor române, care şi-au menţinut instituţiile interne, ca şi structura …

Read More »

Istoria Daciei sub romani

De la Traian la Aurelian. Barbarii vechi Cât timp trăi întemeietorul Daciei, creaţiunea lui fu respectată de popoarele înconjurătoare. Teama de numele lui Traian era cel mai bun scut al provinciei Dacia. De îndată însă ce Traian închise ochii (11 august 117), iazigii metanaşti din Banatul apusean, uniţi cu roxolanii din stingă Oltului, atacară Dacia şi provinciile de la sudul Dunării, mai ales Moesia. Hadrian, urmaşul lui Traian, veni în grabă din răsărit unde se afla, spre a apăra Dacia; împacă pe roxolani, îndatorindu-se a le plăti iar câte o sumă de bani pe an; dar schimbând pe regele ce-l …

Read More »

Celţii

Între secolele al VI-lea şi al IV-lea î.Hr. sosiră în Anglia şi Irlanda valuri succesive de triburi de păstori şi de războinici, care, puţin câte puţin, luară locul iberilor. Triburile aparţineau unui popor numit celt, care ocupase imense teritorii în valea Dunării, la nord de Alpi şi în Galia. De ce migrau aceste triburi? Probabil pentru că popoarele de păstori sunt silite să-şi urmeze cirezile, împinse de foame spre noi păşuni. Fără îndoială că au intervenit şi cauze omeneşti: un şef aventuros, dorinţa de cuceriri, presiunea din partea altui popor mai puternic. Migraţiunile acestea fură încete şi continue. Un clan …

Read More »

Războiul pentru independenţa naţională a României

Cucerirea independenţei naţionale în anul 1877 este unul dintre cele mai de seamă evenimente din istoria României. Rezultat al războiului just, de eliberare, din 1877-1878, obţinerea independenţei a reprezentat totodată o încununare a sute de ani de lupte eroice ale poporului român pentru dezrobirea sa de sub apăsătorul jug al Porţii otomane. Dobândirea independenţei a marcat un moment deosebit de important în procesul de formare a României moderne şi de desăvârşire a unităţii naţionale şi de stat a poporului român. Lupta României pentru independenţă face parte din mişcarea generală de eliberare naţională a popoarelor din Peninsula Balcanică. Rezultatul acestei mişcări …

Read More »

Dezvoltarea industrială, comercială şi edilitară a Craiovei la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Craiova – cu cei peste 40.000 locuitori – era un oraş ce avea mici fabrici şi ateliere de produse chimice, maşini agricole, arte grafice, tăbăcării etc. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primul deceniu al celui de al XX-lea, în Craiova se dezvoltă ateliere şi mici fabrici metalurgice, specializate în construirea de maşini şi unelte agricole, pentru a satisface nevoile agriculturii din zona Olteniei. Pe scară mult mai mare, datorită profiturilor ridicate ce se obţineau, s-a dezvoltat industria uşoară. Mai toate stabilimentele industriale erau profilate în prelucrarea produselor agricole, aceasta fiind, de fapt, trăsătura …

Read More »

Sistemul defensiv al Daciei romane

Apărarea Daciei este asigurată însă nu numai prin efectivele militare, ci şi prin organizarea unui puternic sistem defensiv, constând din variate lucrări de fortificaţie ridicate la graniţele provinciei, ca şi în interiorul ei. Organizarea acestui sistem defensiv a început îndată după cucerire, pe timpul lui Traian şi a fost apoi treptat amplificat şi desăvârşit pe timpul împăraţilor următori. Sistemul defensiv al Daciei foloseşte aceleaşi elemente de fortificaţie ca şi în restul imperiului, obişnuite în secolele II-III. Dar în realizarea lui s-a ţinut seama de configuraţia geografică, mai ales de la graniţele provinciei, de aceea el se prezintă întru câtva deosebit …

Read More »

Mişcarea antidinastică de la Ploieşti şi campania contra lui Strousberg

În primăvară, agitaţia contra capitaliştilor prusieni şi a agentului lor cuprindea masele orăşeneşti. Simţind că se apropie furtuna, Carol I a înlăturat guvernul lui A.G. Golescu, socotit incapabil s-o înfrunte, şi a încredinţat formarea noului guvern lui Epureanu la 20 aprilie / 2 mai 1870. Epureanu, mare moşier şi fabricant, era un fost liberal moderat devenit conservator după 1866, îngrijorat de ofensiva burgheziei. Toţi ceilalţi miniştri erau membri ai organizaţiei conservatoare de centru Juna dreaptă, a cărei gazetă, „Terra”, ataca demagogic pe Carol şi pe Strousberg, pentru a-şi lărgi cercul cititorilor. Guvernul Epureanu era însă cu totul impopular. Peste câteva …

Read More »