România şi criza balcanică

Încă din aprilie 1912 se ştia la Sinaia ceva despre înţelegerea între sârbii, sfătuiţi de ministrul rusesc Hartvig, marele uneltitor, şi bulgari, care s-a şi desăvârşit, mergând până la amănuntele de hotare. Regele Carol fu dezorientat înaintea acestui pact de război pe care-l crezuse imposibil. El fu din nou jignit de atenţia care se dădu vecinului său bulgar la Viena şi, mai puţin, la Berlin chiar. Întrebând acolo, la Viena, putuse să afle atâta: că diplomaţia austro-ungară e pentru concesii din partea turcilor şi că noul ministru de Externe al monarhiei va veni, în vizită de prezentare, să se explice …

Read More »

Cucerirea otomană

În ciuda condiţiilor generale favorabile, înaintarea otomană în bazinul pontic nu avea să depăşească etapa decisivă decât după un sfert de secol; principalul obstacol de care se va ciocni avea să fie tot linia Dunării, a cărei valoare strategică a fost astfel încă o dată demonstrată. Trebuie să ţinem, de asemenea, seama de evenimentele din Asia Mică, unde apariţia unor pretendenţi mai mult sau mai puţin îndreptăţiţi şi un tenace simţ al particularismului menţineau rezistenţa faţă de dominaţia exclusivă a casei lui Osman, obligându-l pe sultan să întrerupă campania din Europa pentru a înăbuşi o rebeliune din posesiunile sale asiatice. …

Read More »

Falsificarea alegerilor din Moldova din iulie 1857

Dacă desfăşurarea evenimentelor din Ţara Romanească se arată prielnică cauzei Unirii, în Moldova situaţia se înfăţişa deosebit de gravă. Numirea lui Vasile Ghica nu pusese capăt abuzurilor. Arestări, destituiri, presiuni separatiste domină în aceste luni viaţa publică a Moldovei. „Indignaţia s-a făcut generală – se scrie într-un raport al comitetului unionist din Piatra – răbdarea a ajuns în culme”. Dar alegerile erau pentru Vogoride mijlocul de menţinere a separatismului. De aceea, îndemnat de Poartă, de Austria şi Anglia, el a grăbit pregătirile electorale. Dacă Adunarea ad-hoc se pronunţa într-un sens separatist, planurile unioniste din amândouă ţările erau răsturnate. În vederea …

Read More »

Organizarea muncitorimii din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

La Craiova, primul popas în direcţia organizării muncitorimii în întreprinderi l-a marcat constituirea unor comitete de iniţiativă sindicală. Comitetele de iniţiativă au reuşit să formeze din primele zile ale lui septembrie comitete de fabrică într-o serie de întreprinderi de stat şi particulare. Primii care şi-au reorganizat sindicatele şi mai ales comitetele de fabrică au fost muncitorii tipografi, cei din construcţii, industria îmbrăcămintei şi încălţămintei. La 11 septembrie 1944, s-a reconstituit pe baze noi sindicatul metalurgist din localitate, alcătuit din delegaţi ai muncitorilor de la fabricile Semănătoarea, Brătăşanu şi Graepel. La 15 septembrie, s-a organizat sindicatul muncitorilor de la CFR, iar …

Read More »

Începuturile domniei lui Vlad Ţepeş

Personalitatea deosebit de puternică a lui Vlad Ţepeş – unul dintre domnii cei mai remarcabili din istoria Ţării Româneşti – s-a afirmat în condiţii cu adevărat excepţionale. Încă înainte de înscăunare, Vlad a avut parte de o experienţă neobişnuit de complexă, care i-a grăbit maturizarea politică. În 1442, el este închis în temniţele turceşti, la Galipoli, împreună cu tatăl său, Vlad Dracul. După eliberarea şi reînscăunarea acestuia, în 1443, Vlad rămâne ca ostatic la turci până în 1449, când, în urma morţii lui Vlad Dracul, turcii încearcă să-l înscăuneze pe tronul Ţării Româneşti. Incursiunea turcească din 1449 eşuează; în cursul …

Read More »

Triumful liberului schimb în Anglia

Whigii făgăduiseră poporului că reforma electorală va pune capăt tuturor neajunsurilor. Poporul îi silise pe lorzi să accepte această reformă, dar neajunsurile erau mai insuportabile ca oricând. Poporul mormăia nemulţumit. Whigii şovăiau. Pentru a le răpi simpatiile noului corp electoral, tory nu erau lipsiţi nici de arme, nici de şefi. Ducele preferind de aci înainte popularitatea în locul puterii, conducerea partidului trecu în mâinile lui Robert Peel, care nu se mai intitula tory, ci conservator, cuvânt mai potrivit pentru a ademeni clasele mijlocii. Sir Robert, el însuşi mai apropiat de uzină şi prăvălie decât de domeniul rural şi de colibă, …

Read More »

Literatura orală a clasei stăpânitoare în timpul feudalismului pe teritoriul României

Clasa stăpânitoare a avut şi ea de timpuriu literatura sa de curte, preamărind în cântecele însoţite de alăuta ale rapsozilor faptele feudalilor şi tinzând să întărească caracterul războinic şi capacitatea de dominaţie ale acestei clase. Cele mai vechi informaţii le avem pentru feudalitatea maghiară. Anonymus, care pomeneşte de tradiţia ţărănească despre vremurile lui Arpad, aminteşte şi de baladele cântăreţilor (joculatores). Avem a face cu existenţa paralelă a două tipuri de prelucrare a tradiţiilor istorice, deosebite nu numai ca formă, ci şi ca conţinut, după cum se vede din modul în care cronicarul îşi exprimă dispreţul faţă de „povestirile false ale …

Read More »

Cultura Criş

La baza neoliticului vechi de pe teritoriul României stă cultura Criş. Ea este răspândită în părţile de nord şi de nord-vest ale Peninsulei Balcanice, în ţinuturile de răsărit ale Serbiei – unde poartă denumirea de Starcevo, după o localitate de pe stânga Dunării, nu departe de Pancevo -, în răsăritul Ungariei, în nord-vestul Bulgariei, unde prezintă aspectul numit Kremikovci, după o localitate din apropierea oraşului Sofia, şi ajunge spre răsărit până în bazinul mijlociu al Bugului sudic. Spre nord-vest cultura Criş este semnalată, cel puţin, sub formă de influenţe, până în Slovacia de răsărit. Un neîntrerupt lanţ de aşezări leagă …

Read More »

Relaţiile agrare după reforma lui Constantin Mavrocordat. Mişcări ţărăneşti şi orăşeneşti

Dacă reforma fiscală a lui Constantin Mavrocordat nu s-a putut menţine, în schimb reglementarea de către stat a numărul zilelor de clacă s-a menţinut până la sfârşitul orânduirii feudale. Totuşi, boierii au încercat, mai ales prin încălcarea legii, să revină la claca nereglementată. În anaforaua (raportul) boierilor moldoveni adresată lui Grigore Ghica în 1775, se arată că după reforma lui Constantin Mavrocordat, care stabilise 24 de zile de clacă pe an pentru vecinii eliberaţi, totuşi, „fiind obişnuiţi mai dinainte a fi supuşi stăpânilor moşiei la toate slujbele, (ţăranii) iarăşi fără de soroc slujea şi peste rânduitele zile, până la o …

Read More »

Dezvoltarea mineritului şi meşteşugurilor, a comerţului şi oraşelor în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Alături de agricultură şi de creşterea animalelor, o dezvoltare deosebită a înregistrat în acest timp şi mineritul. Pentru exploatarea bogăţiilor subsolului (aur, argint, fier, sare etc.), care se găseau în cantităţi mari în această ţară, pe lângă minerii băştinaşi – cunoscători vechi ai acestei îndeletniciri – au fost colonizaţi mineri străini, cărora li s-au acordat privilegii şi care au fost aşezaţi la Turda, Sic, Dej, Cojocna, Rimetea, Abrud, Zlatna, Roşia, Baia de Arieş, Baia Mare, Baia Sprie, Rodna; unele aşezări de mineri au obţinut privilegii orăşeneşti: Rodna, Roşia, Baia Mare, Baia Sprie etc. Aceasta dovedeşte nu numai intensificarea mineritului, ci …

Read More »