Revoluţia burghezo-democratică de la 1848

Cauzele şi obiectivele generale ale revoluţiei de la 1848 La mijlocul secolului al XIX-lea, ţările române se aflau în etapa istorică a înfăptuirii revoluţiei burgheze. Mişcarea antifeudală şi naţională cuprinsese cea mai mare parte a societăţii. Noua orânduire burgheză, în ascensiune, urma să înlocuiască feudalismul, a cărui decădere începuse cu peste un veac înainte. Revoluţia burgheză avea tocmai rolul de a produce această schimbare fundamentală în societatea românească, ceea ce încercase şi mişcarea revoluţionară din 1821. Odată cu revendicările de ordin social, revoluţia burghezo-democratică din 1848-1849 va înscrie pe frontispiciul său dezideratul unităţii tuturor românilor şi al independenţei politice. Fiind …

Read More »

Guvernarea liberală (1867-1868)

La 21 februarie / 5 martie 1867, cu prilejul discutării bugetului, s-a dat cu o majoritate foarte mică un vot de blam guvernului, în urma căruia Ion Ghica a demisionat. Neputându-se forma un guvern liberal sub conducerea radicalului Ştefan Golescu, Dimitrie Ghica şi Em. Costache Epureanu opunându-se, coaliţia liberală a atras un mic grup de liberali moderaţi sub conducerea lui C.A. Creţulescu, ajungându-se astfel la 1/13 martie 1867 la formarea unui guvern liberal sub preşedinţia acestuia, dar în care rolul principal îl avea Ion C. Brătianu, ministrul Afacerilor Interne. C.A. Creţulescu asigura moşierimea conservatoare că interesele ei vor fi respectate …

Read More »

Autohtoni şi migratori pe teritoriul Daciei

Rămasă în afara Imperiului roman, Dacia postaureliană a cunoscut în mileniul I o serie de procese transformatoare care au dus la noi realităţi etnice şi politico-sociale: formarea poporului şi a limbii române şi apariţia primelor structuri politico-statale de tip medieval. Acest proces a fost legat de migraţia populaţiilor, element dinamizator pentru întreaga lume romană. În contact cu autohtonii cu care au trăit laolaltă, împrumutând reciproc obiceiuri de viaţă şi rituri de moarte, migratorii au contribuit la naşterea unui nou popor şi a unei noi limbi, a unei noi culturi în aria romanităţii orientale. Valurile succesive ale migraţiilor Peste populaţia dacoromână …

Read More »

Ţările române în frontul antiotoman sub conducerea lui Iancu de Hunedoara

Organizarea ofensivei antiotomane În vreme ce Transilvania era puternic zguduită de răscoala de la Bobâlna, în Ţara Românească Vlad Dracul (1436-1447) a încercat să oprească decăderea ţării şi ajungerea ei sub dominaţie turcească. Biruinţa domnului muntean a trezit noi nădejdi în lumea creştină şi noi proiecte de coaliţii antiotomane iau naştere. Mai ales că în apărarea Dunării, în sectorul Porţilor de Fier, îşi dovediseră vitejia în calitate de bani de Severin fraţii Iancu şi Ioan de Hunedoara, fiii cneazului român hunedorean Voicu. Confederaţia ţărilor române realizată de Iancu de Hunedoara Iancu de Hunedoara voievod al Transilvaniei şi căpitan al Ţării …

Read More »

Cnezatul Streisângeorgiului

Majoritatea satelor româneşti de pe cele două laturi ale cursului inferior al Streiului au făcut parte din acest cnezat de vale, care poate fi desemnat astfel şi drept „cnezat al Streiului de Jos”. Pare foarte probabil ca acel „district al râului Strei”, subdiviziune teritorial-administrativă a comitatului Hunedoarei atestată către sfârşitul secolului al XIV-lea pentru scurtă vreme, să nu fie decât supravieţuirea într-o formă adecvată a fostului cnezat de vale. În cnezatul Streisângeorgiului posedăm cele mai vechi informaţii scrise certe, începând cu anii 1313/1314 ai pisaniei recent descoperite în capela de curte din localitatea eponimă, dar totodată şi mărturii materiale relevate …

Read More »

Poziţia internaţională a ţărilor române în timpul domniilor lui Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi II

Încercări de confederare a ţărilor române Epoca domniilor lui Gheorghe Rakoczi I, Matei Basarab şi Vasile Lupu constituie un moment politic împortant; cooperarea, apoi alianţa care s-a stabilit între ţările române, deşi privea formal încercările de schimbare a domnilor, în realitate avea în vedere lupta de eliberare de sub jugul otoman, atunci când s-ar fi ivit împrejurări prielnice. Gheorghe Rakoczi I poseda, dintre cei trei principi, cea mai însemnată putere militară. El a fost iniţiatorul alianţei, înţelegând ca cele două ţări de peste munţi să fie sub suzeranitatea lui. Matei Basarab se gândea să reia politica lui Mihai Viteazul, dar …

Read More »

Marea Britanie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Mai mult decât războaiele napoleoniene, mult mai mult decât războiul din 1914, al doilea război mondial a fost pentru Anglia o chestiune de viaţă şi de moarte. Începând de la cucerirea normandă, Anglia, apărată de flota sa, de armata sa, de bogăţia şi de aliaţii săi, se simţea în siguranţă chiar şi atunci când se afla în toiul bătăliilor. Victoriile şi le câştiga pe continent sau pe cine ştie care ocean îndepărtat. După 1920 progresul aviaţiei anihilase în bună parte beneficiile insularităţii. În cursul războiului din 1939-1945, Londra avea să apară ca o ţintă foarte vulnerabilă. Lumea avea să vadă …

Read More »

Dezvoltarea producţiei industriale în Moldova şi Ţăra Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Meşteşugurile În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la Meşteşugurile începutul secolului al XIX-lea, articolele de îmbrăcăminte şi de uz casnic ale majorităţii populaţiei ţării erau încă produse de industria casnică şi meşteşugărească, producţia atelierelor de tipul cooperaţiei capitaliste simple fiind destinată în special clasei stăpânitoare, orăşenilor şi târgoveţilor. Mărfurile meşteşugăreşti continuă să fie de calitate inferioară, dar în cantitate suficientă pentru a satisface în bună parte cerinţele pieţei interne. Meşteşugarii domeniali îşi restrâng tot mai mult activitatea la serviciile de curte. Actele amintesc numeroşi lemnari, zidari, fierari, potcovari, rotari şi morari pe lângă mănăstiri şi curţile boiereşti. Cele …

Read More »

Ultimii ani de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza

În vara anului 1864, decretarea legii rurale a stârnit bucurie în rândul maselor ţărăneşti, care nu-şi dădeau încă seama de insuficienţele legii. Aceasta a fost întâmpinată cu satisfacţie şi de burghezie. Deşi prin legiuirea din 1864 se jefuia o bună parte din pământul folosit până atunci de ţărani, precum şi dreptul anterior Regulamentului organic la folosirea întregului pământ boieresc, reforma a fost întâmpinată cu satisfacţie de o parte din ţărani mai ales datorită prevederilor relative la abolirea clăcii şi a altor obligaţii feudale, pentru sfărâmarea legală a legăturilor de dependenţă a clăcaşului faţă de marele proprietar. La Ruginoasa, la 9/21 …

Read More »

Independenţa de stat a României şi unirea Dobrogei

După Pacea de la Adrianopol (1829), vasalitatea românilor faţă de turcise materializa în plata tributului şi în lipsa dreptului de a avea o politică externă proprie. Spre sfârşitul secolului, această dependenţă devenise mai mult nominală. România avea acum numeroase atribute ale unui stat suveran: armată, flotă, drapel naţional, monedă, agenţii diplomatice şi convenţii comerciale cu diferite state. De asemenea, ea avea o Constituţie elaborată şi votată în mod liber de un parlament ales, fără ingerinţe din afară. Contextul internaţional În 1876, Carol I l-a desemnat prim-ministru pe Ion C. Brătianu, cu Nicolae Ionescu, apoi cu Mihail Kogălniceanu, la externe. La …

Read More »