Probleme şi izvoare referitoare la istoria comunei primitive pe teritoriul României

Cum e şi firesc, în cunoaşterea unor epoci atât de îndepărtate în timp de zilele noastre, mai există multe lacune şi semne de întrebare. Specialiştii au purtat şi continuă să poarte discuţii asupra unor probleme privind orânduirea comunei primitive. Dăm aici doar câteva exemple, referitoare la aspecte deosebit de importante ale istoriei noastre străvechi. Apariţia omului pe teritoriul României Descoperite acum aproape un deceniu, uneltele primitive de pe valea Dârjovului, aparţinând aşa-numitei „culturi de prund”, au dovedit existenţa omului pe teritoriul României cu 600.000 de ani în urmă. O descoperire şi mai recentă, cea de la Bugiuleşti (Oltenia) pune problema …

Read More »

Contradicţiile realităţii, caracterul revoluţiei pandurilor şi personalitatea lui Tudor Vladimirescu

Problema contradicţiei principale Dacă opinia (destul de răspândită la 1821) despre colaborarea dintre Tudor Vladimirescu şi Alexandru Ipsilanti, în virtutea unui presupus ţel comun, antiotoman, este infirmată de fapte, cum pot fi definite şi explicate legăturile neîndoioase ale lui Tudor cu fruntaşii eterişti din Bucureşti, la începutul acţiunii sale revoluţionare? Nu rezultă, totuşi, din aceste legături, că scopul urmărit iniţial de conducătorul Adunării norodului coincidea cu scopul Eteriei (răsturnarea dominaţiei turceşti în Principate şi în Peninsula Balcanică)? În principiu, e posibil ca relaţiile lui Tudor cu eteriştii să fi fost determinante pentru sensul ridicării sale. După cum e cu putinţă, …

Read More »

Tratatele sovieto-germane în perioada interbelică

Tratatul de la Rapallo şi reînnoirea sa Excluse din Societatea Naţiunilor şi defavorizate deopotrivă de pacea de la Versailles, Germania şi URSS au ales să colaboreze încheind acorduri şi tratate. Primul tratat a fost semnat la 16 aprilie 1922, la Rapallo. Rusia sovietică obţinea ieşirea din izolarea diplomatică la care era constrânsă, creând un precedent în stabilirea relaţiilor cu statele capitaliste, ce se dorea a fi urmat. Germania, care era lipsită de colonii, grevată de datorii şi având o economie în refacere, vedea în Rusia sovietică o alternativă pentru satisfacerea nevoii sale de materii prime şi de pieţe de desfacere. …

Read More »

Europa răsăriteană în secolul al XVII-lea

Istoria socială şi politică a ţărilor de la răsărit de Elba, în special a Poloniei, Boemiei şi Germaniei răsăritene, este caracterizată prin desăvârşirea procesului de transformare a domeniului feudal într-o întreprindere menită să producă mărfuri pentru piaţă. Transformarea, începută din secolul precedent, se datorează lărgirii pieţei interne a cerealelor şi exportului de grâne şi de vite. În această parte a continentului nu se ajunge însă la „exproprierea ţăranilor”, care să fie rupţi în mod brusc şi violent de mijloacele lor de producţie şi aruncaţi pe piaţa muncii ca proletari liberi ci constatăm o întărire treptată a exploatării lor, în condiţiile …

Read More »

Organele cârmuirii centrale şi organele locale în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În secolul al XVII-lea, sfatul domnesc, numit divan din jumătatea a doua a veacului precedent, era un consiliu restrâns, din care făceau parte în Moldova: logofătul, cei doi vornici, hatmanul, postelnicul, spătarul, paharnicul, vistiernicul, stolnicul şi comisul; în Ţara Românească, sfatul domnesc era compus din următorii dregători: banul, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, comisul, paharnicul şi postelnicul, la care se adaugă, în 1634, clucerul, iar în 1655 sulgerul şi pitarul; se adăugau în ambele ţări mitropolitul şi episcopii. Divanul rezolva împreună cu domnul chestiunile politice, administrative şi judecătoreşti. În afară de acest sfat restrâns, era convocat uneori divanul cel mare, …

Read More »

Invazia în România în timpul primului război mondial

Cauzele înfrângerilor armatei române şi retragerea în Moldova Înfrângerile suferite de armata română în cursul primei campanii militare au fost determinate, după cum observa generalul Culcer, de un complex de factori. Înapoierea industrială a ţării şi slaba înzestrare tehnică a efectivului militar român au constituit principalele motive ale insucceselor înregistrate de ostaşii noştri. Grăitor în această direcţie este faptul că în timp ce un regiment din armata generalului Falkenhayn dispunea de 54 mitraliere şi o bogată artilerie, regimentele din cadrul armatei române dispuneau de 2-6 mitraliere, artileria de câmp era insuficient înzestrată, iar artileria grea şi de munte aproape inexistente. …

Read More »

Cultura Tisa (faza veche)

Pe cursul mijlociu şi superior al Tisei s-a dezvoltat o cultură neolitică denumită cultura Tisa, care a avut o evoluţie proprie destul de înfloritoare şi de lungă durată. Ea a luat naştere pe fondul liniar-ceramic, prin absorbirea supravieţuirilor culturii Criş (Koros) şi din contactul unei grupe culturale dinspre răsărit care folosea vase de lemn, a căror decoraţiune a trecut în ceramica noii culturi. Aria locuită de triburile culturii Tisa s-a întins din centrul ei de formare nu numai spre vest, spre nord şi nord-est, unde se întrepătrundea cu aria culturii Bukk – în mare parte contemporană cu cultura Tisa şi …

Read More »

Situaţia social-economică a ţărilor române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Dominaţia otomană a fost fără îndoială o piedică în dezvoltarea normală a ţărilor române, ca de altfel orice dominaţie străină, oriunde şi oricând s-ar fi exercitat. Din punct de vedere economic, turcii erau interesaţi ca ţările române să producă cât mai mult, deoarece o mare parte a bogăţiilor ţării luau drumul Constantinopolului. Dar în condiţiile întăririi dominaţiei boiereşti şi turceşti, populaţia nu era stimulată în intensificarea producţiei. Uneori, din aceleaşi motive, rămâneau neexploatate bogăţiile subsolului. Agricultura şi creşterea animalelor În aceste condiţii, agricultura înregistrează oarecare progrese datorită mai ales fertilităţii solului. În veacul al XVII-lea, pe lângă plantele mai vechi …

Read More »

Dominaţia ideologică şi represiunea politică după cel de-a doilea război mondial

URSS – ţara comunistă model de la Stalin la Hrusciov   În 1945, URSS era o ţară în ruine, cu circa 20 de milioane de morţi, cu economia dezorganizată şi cu oraşele distruse. Războiul conferise însă regimului sovietic condus de Iosif Stalin un prestigiu imens. Ţara sa cucerise încă 900.000 kmp şi, în plus, nu mai era izolată. Europa de Est a devenit, datorită Armatei Roşii, o zonă de influenţă sovietică. La începutul anilor ’50, graţie redresării economice, URSS a devenit a doua mare putere economică mondială după Statele Unite. Nivelul de viaţă al cetăţenilor sovietici a rămas însă net …

Read More »

Finanţele statului, încercările de reformă şi dările în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Impozitele În ce priveşte înmulţirea şi creşterea impozitelor, aceasta nu se poate tăgădui, căci doar din veacul al XVI-lea sarcinile ţărilor române deveniseră din ce în ce mai apăsătoare. Statul turcesc se organizase din ce în ce mai mult pe abuzul puterii publice şi, cu cât timpul trecea, cu atât mai mult se adresau principatelor dunărene pentru îndestularea nevoilor împărăţiei, precum şi a nesaţului marilor şi micilor demnitari şi a paraziţilor de Curte. Războiul sfânt nu mai aducea nici o pradă; favoarea Porţii nu mai era cumpărată cu daruri scumpe, multe provincii erau lipsite aproape de orice însemnătate pentru vistieria …

Read More »