Revolta ţăranilor englezi din 1381

Domnia lui Eduard al III-lea începuse printr-un lung şir de victorii maritime şi militare. Curajul personal al regelui şi al fiului său mai mare, Prinţul Negru, făcuse din ei eroi naţionali. Cincisprezece ani după tratatul de la Bretigny, Anglia nu mai era decât o ţară umilită şi nemulţumită. Bătrânul rege se ramolea în braţele unei frumoase cameriste, Alice Perrers, căreia îi dăruia bijuteriile coroanei. Prinţul Negru, bolnav, după multe lupte a trebuit să părăsească pe o litieră guvernământul Aquitaniei şi se stingea încet, încet. Al treilea fiu al regelui, Ioan de Gand, redutabilul duce de Lancaster, se aliase cu Alice …

Read More »

Distribuţia proprietăţii funciare în Dacia romană

Întorcându-ne acum la vremurile de început ale provinciei Dacia, constatam ca mea de pe timpul lui Traian s-a procedat şi la organizarea administrativă a teritoriului, după regulile obişnuite în acest timp în imperiul roman. Potrivit dreptului roman, întreg teritoriul cucerit a trecut în proprietatea imperiului, alcătuind pământul public ager publicus, de care împăratul putea dispune. La un scriitor târziu s-a păstrat ştirea că împăratul Traian, desigur îndată după cucerire, a efectuat un recensământ general al provinciei (census provinciae), după formula în vigoare la acea dată (formula censualis), cunoscută din Ulpian. Pământurile au fost măsurate spre a se stabili impozitele pe …

Read More »

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un lung şir de lupte ce au loc între apărătorii puterii centrale şi reprezentanţii reînvierii fărâmiţării feudale, între vechea boierime conservatoare şi o boierime nouă, interesată în întărirea puterii centrale, între diverse grupări de boieri, interesate în acapararea puterii politice în stat. După forţele aflate în luptă, după mijloacele pe care le-au folosit ele şi după scopul urmărit, se pot distinge două faze: cea dintâi – cuprinzând aproximativ deceniile al cincilea şi al şaselea – se caracterizează prin reacţiunea marii boierimi împotriva domniei, prin lupta pe …

Read More »

Minorităţile naţionale în România secolului XX

După constituirea României Mari, pe teritoriul ei alături de populaţia românească majoritară, trăia o mai mare diversitate de minorităţi naţionale: maghiari, germani, evrei, ruteni, ruşi, bulgari, turci, tătari, ţigani, sârbi, croaţi, slovaci, polonezi etc. Integrarea minorităţilor naţionale şi confesionale în statul naţional unitar român a constituit o preocupare majoră a tuturor factorilor politici. Reprezentanţi ai minorităţilor naţionale au făcut parte din adunările care au hotărât unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România. Astfel, din cei 150 de membrii ai Sfatului Ţării din Basarabia, 45 erau reprezentanţi ai minorităţilor. În Congresul General al Bucovinei, din cei 100 de deputaţi, 26 aparţineau minorităţilor …

Read More »

Contradicţiile industrializării în perioada comunistă

Preliminarii Industrializarea a fost o problemă esenţială pentru regimul comunist. Modelul marxist de modernizare, preluat de comuniştii români, viza industrializarea forţată, cu accentul pus pe industria grea: maşini, siderurgie şi industria chimică, petrol şi gaze. Strategia a fost identică celei sovietice de la începutul anilor ’30, care avea ca model prima revoluţie industrială petrecută în Occident între jumătatea secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XIX-lea. Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmărea realizarea a cinci obiective: dezvoltarea extensivă, autarhia economică, planul central şi planificarea, investiţii masive în industria grea în dauna celei de consum şi sovietizarea industriei …

Read More »

Reformismul lui Iosif al II-lea

Absolutismul luminat îl reprezintă cu deosebire Iosif (1780-1790). Cucerit de ideile luministe, chiar personal profesându-le – contemporanii l-au numit „împăratul filosof” – ajuns în urma morţii mamei sale singur stăpânitor al imperiului, Iosif porneşte hotărât şi neînduplecat la reformarea lui. Ideile sale reformiste derivă din acelaşi raţionalism, din acelaşi luminism general al timpului. În genere însă, nu atât din luminismul francez, cât din variantele lui germane (Aufklarung), mai conservative, mai corespunzătoare stadiului de dezvoltare a Imperiului habsburgic. Porneşte îndeosebi de la teoriile dreptului natural, de la Pufendorf mai ales. Concepţiile lui merg până la Voltaire sau până la enciclopedişti, dar …

Read More »

Limitele teritoriale şi cronologice ale cercetării istorico-arheologice a Ţării Haţegului

Prin locul pe care-l ocupă în cuprinsul teritoriilor româneşti ca şi prin trecutul ei istoric, Ţara Haţegului deţine o situaţie aparte printre ţările medievale ale românilor, situaţie cu implicaţii importante în sfera reconstituirilor istorice. Dincolo de trăsăturile comune tuturor ţărilor româneşti care însoţesc arcul carpatic de la Dunăre şi până la izvoarele Tisei sau care au fiinţat în regiunile împădurite şi adăpostite ale şesurilor extracarpatice, Ţara Haţegului vădeşte particularităţi care se cer de la bun început subliniate. Din punct de vedere geografic, ţara de care ne ocupăm are o poziţie dublă şi oarecum contradictorie. Ea este, pe de o parte, …

Read More »

Apariţia relaţiilor capitaliste în ţările române

Epoca modernă este caracterizată în istoria universală printr-un mare avânt al forţelor productive, prin apariţia unor noi relaţii sociale, prin dezvoltarea rapidă a ştiinţelor şi literaturii, prin profunde schimbări politice. În toate ţările – Olanda, Anglia, Franţa, Italia -, ea începe odată cu ridicarea unei noi clase – burghezia comercială şi industrială -, cu dezvoltarea mineritului şi manufacturilor, cu intensificarea negoţului şi transporturilor, cu descoperirea unor noi procedee tehnice şi unor maşini şi instalaţii de mai mare randament, de mai mare productivitate. Este o epocă de strălucitoare luptă spirituală împotriva întunericului şi bigotismului, de înflorire culturală, de creare a noului …

Read More »

Holocaustul

Rasism şi exterminare Odată cu ocuparea Poloniei şi a părţii apusene a Uniunii Sovietice, populaţia evreiască din aceste regiuni a căzut pradă trupelor speciale ale naziştilor (SS) care au început aplicarea „soluţiei finale”. Datorită cruzimii şi proporţiilor pe care le-a atins, exterminarea evreilor din Europa a fost supranumită, după numele unui ritual antic în care jertfele erau arse în întregime, holocaust. În Polonia, teroarea nazistă s-a dezlănţuit aproape imediat după cucerirea acestei ţări în 1939. În viziunea naziştilor, polonezii, slavi de origine şi consideraţi, ca şi evreii, un popor inferior, purtau, în plus, răspunderea de a fi anexat teritorii germane …

Read More »

Paşalâcurile şi raialele pe teritoriul ţărilor române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Dobrogea şi raialele dunărene Părţile ocupate de turci în secolele XV-XVII din teritoriul Ţării Româneşti şi al Moldovei, anume Dobrogea şi şirul raialelor de la nord de Dunăre, au fost organizate în primele decenii ale secolului al XVII-lea într-o unitate administrativă şi militară, care, după oraşul de reşedinţă al paşii guvernator, a fost numită paşalâcul de Silistra. Aceste ţinuturi erau legate între ele prin Dunăre, care juca un rol important în viaţa lor politică şi economică. Ele constituiau în acelaşi timp şi o unitate bisericească: din secolul al XVII-lea Dobrogea şi raialele sunt puse sub autoritatea unui mitropolit, numit de …

Read More »