Zaharia Stancu

Zaharia Stancu (5 octombrie 1902, Salcia, judeţul Teleorman – 5 decembrie 1974, Bucureşti) – poet, prozator, traducător şi gazetar. Este fiul Mariei (născută Delcea Bratu) şi al lui Tudor Stancu Mitroi, ţărani. Urmează cinci clase în satul natal. Din 1915 se întreţine singur, fiind ucenic într-o tăbăcărie la Roşiori de Vede, unde „fuge din stăpân în stăpân”, în 1917 e argat la Lisa, pe moşia lui Dinu C. Ioanid (scriitorul Dinu Nicodin). Vara, obligat de ocupanţii germani să însoţească, împreună cu alţi băieţi, un transport de vite spre frontul din Balcani, străbate Serbia, timp de trei luni, cu peripeţii pe …

Read More »

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (20 martie 1820, Bârlad, judeţul Vaslui – 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) – domnul Unirii Principatelor Române (1859-1866), om politic şi de stat, diplomat, fruntaş al revoluţiei române de la 1848, unificator, reformator, legislator, ctitor de şcoală şi aşezăminte, militar de carieră, începător al instituţiilor României moderne, ultimul domn pământean. Se trage dintr-o familie moldoveana din părţile Fălticenului, având reprezentanţi în divanul domnesc încă din secolul XVIII (dacă nu mai înainte). Începătorul cunoscut al familiei, atestat (1638) este Cuza vistiernicelul. Membrii familiei trec activ prin istoria Moldovei, sprijinind pe domnii în scaun sau luând parte la comploturi …

Read More »

Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade Rădulescu (6 ianuarie 1802, Târgovişte – 27 aprilie 1872, Bucureşti) – poet, prozator, traducător, politician, filolog, îndrumător literar şi animator cultural. Tatăl, Ilie Rădulescu, a fost căpitan de poteră, apoi a slujit o vreme ca polcovnic în armata rusească, dobândind şi o oarecare avere: o moşie în judeţul Ialomiţa şi o casă în Bucureşti. Mama, Eufrosina (născută Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliţi în Bucureşti. Heliade şi-a început instrucţia în greceşte, cu un dascăl Alexe, şi abia la 10 ani învaţă să citească româneşte pe o carte cu slove chirilice. La moşie citeşte Alexandria, …

Read More »

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploieşti – 13 decembrie 1983, Bucureşti) – poet, eseist şi traducător. Este fiul Tatianei (născută Cereaciukina) şi al lui Nicolae (Călae) Stănescu. Străbunicul patern, Matei Stănescu, era din părţile localităţii Filipeştii de Pădure şi se stabilise în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Ploieşti, situată lângă Bariera Bucovului şi traversată de Calea Oilor. Om întreprinzător, el face un atelier de aba şi îşi dă copiii la şcoală. Unul dintre ei, Hristea Stănescu, bunicul poetului, continuă afacerile familiei („abageria”) şi are nouă copii, ultimul fiind Nicolae, tatăl poetului. Ceilalţi fraţi …

Read More »

Ion Agârbiceanu

Ion Agârbiceanu (12 septembrie 1882, comuna Cenade, judeţul Alba – 28 mai 1963, Cluj) – prozator, ziarist, adept al sămănătorismului, parlamentar şi preot greco-catolic. Este al doilea dintre cei opt copii născuţi în familia lui Nicolae şi a Anei Agârbiceanu. Pădurar, gospodar înstărit, ştiutor de carte, tatăl se va muta mai târziu ca „vigil de pădure” în ţinutul Odorheiului. În 1889, Agârbiceanu începe şcoala în satul natal. Din 1892 urmează la Blaj gimnaziul şi apoi liceul, bacalaureatul trecându-l în 1900. Către sfârşitul liceului se încearcă în literatură şi trimite „Unirii” din Blaj, în 1899, mai întâi o poezie, apoi schiţe …

Read More »

Camil Petrescu

Camil Petrescu (9 aprilie 1894, Bucureşti – 13 mai 1957, Bucureşti) – poet, prozator, dramaturg, romancier, nuvelist, eseist, gazetar, doctor în filozofie, critic şi cronicar dramatic. A venit pe lume la spitalul bucureştean Filantropia, ca fiu al Anei (născută Keller) şi al lui Camil Petrescu, funcţionar de poştă sau ofiţer, originar, se pare, din Brăila. Tatăl a murit la numai 28 de ani, chiar înaintea naşterii copilului. Abandonat în maternitate de mamă – moartă şi ea la scurtă vreme şi despre care nu va mai afla ulterior nimic, cu excepţia unor scrisori expediate în vara anului naşterii sale – viitorul …

Read More »

Alexandru Macedonski

Alexandru Macedonski (14 martie 1854, Bucureşti – 24 noiembrie 1920, Bucureşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist şi traducător. Este fiul Mariei, fiică a pitarului Dimitrie Pârâianu, dintr-o veche familie boierească din Oltenia, şi al lui Alexandru D. Macedonski, general şi ministru de război în timpul lui Al. I. Cuza (acesta se declara descendent al casei Biberstein-Rogala, familie princiară polonă domnitoare în Lituania, dar tatăl său, Dimitrie, sârb din Macedonia, venise în ţară după înfrângerea răscoalei împotriva turcilor, condusă de Gheorghi Petrovici, supranumit Cel Negru sau Karagheorghe). Moartea neaşteptată a generalului, în 1869 (s-a presupus că a fost otrăvit), aruncă familia, …

Read More »

Bogdan Petriceicu Hasdeu

Bogdan Petriceicu Hasdeu (Haşdeu) (26 februarie 1838, Cristineşti, judeţul Hotin, Basarabia, azi Ucraina – 25 august 1907, Câmpina, judeţul Prahova) – poet, prozator, dramaturg, filolog, bibliolog, jurnalist, folclorist, filozof, orator, literat, economist, pedagog, editor de documente, întemeietor de reviste şi om politic. Descendent al unei familii de boieri a cărei origine pare să se situeze dincolo de secolul al XVI-lea, Hasdeu este nepot al lui Tadeu Hâjdeu (cărturar, poet de limbă polonă) şi fiu al Elisabetei (născută Dauksza) şi al lui Alexandru Hâjdeu. Tadeu, numele de botez, a fost schimbat mai târziu în Bogdan, iar adaosul Petriceicu voia să indice …

Read More »

Lucian Blaga

Lucian Blaga (9 mai 1895, Lancrăm, judeţul Alba – 6 mai 1961, Cluj) – poet, dramaturg, romancier, eseist, memorialist, traducător şi filozof. Tatăl lui, preotul Isidor Blaga, a avut ideea să dea tuturor copiilor săi nume începând cu litera L: Letiţia, Lionel, Liciniu, Liviu, Longin, Lelia etc., poetul fiind al nouălea dintre ei. Om cultivat, preotul cunoştea bine limba germană, îi citea pe Kant şi Schopenhauer în original, era un spirit deschis, neferindu-se să includă printre lecturile sale, de preferinţă filosofice, chiar şi scrierile lui David Strauss, susţinătorul tezei că persoana şi faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana …

Read More »

Nicolae Labiş

Nicolae Labiş (2 decembrie 1935, Mălini, judeţul Suceava – 22 decembrie 1956, Bucureşti) – poet. Este fiul Anei-Profira Labiş (născută Luca-Asandei) şi al lui Eugen Labiş, învăţători. Începe şcoala primară în satul natal. Războiul obligă familia să se refugieze în sudul ţării, în părţile Muscelului, unde urmează clasa a III-a la Văcărea, pentru a reveni la Mălini în 1945. Copilăria lui Labiş a fost marcată de două experienţe, una fericită şi alta tragică. Prima experienţă o reprezintă vieţuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător; aici a întâlnit …

Read More »