Bătălia de la Zărneşti (11/21 august 1690)

După greaua înfrângere a oştirii marelui vizir Kara Mustafa Paşa de lângă zidurile Vienei (12 septembrie 1683), situaţia politico-militară din centrul şi sud-estul Europei s-a schimbat cu repeziciune. Între Habsburgii austrieci, polonezi, veneţieni şi maltezi s-a semnat o alianţă antiotomană la Linz (5 martie 1684), cunoscută sub numele de Liga Sfântă. La această alianţă urmau să fie atrase Rusia (1686), dar şi Ţările Române. În fapt, atât intenţiile imperialilor, cât şi cele ale polonezilor erau de a ocupa militar principatele române, care urmau să-şi piardă statutul lor de autonomie faţă de Poartă şi să devină simple provincii habsburgice sau polone. …

Read More »

Bătălia de la Vodnău (Vodna) (18-20 noiembrie 1473)

Hotărât să aibă pe tronul Ţării Româneşti un domn aliat, Ştefan cel Mare a organizat o campanie pentru înlocuirea lui Radu cel Frumos cu Basarab cel Bătrân – Laiotă (Laiotă Basarab). O asemenea opţiune se impunea cu necesitate ţinând cont că domnul moldovean a încetat, probabil în iunie 1473, plata tributului, declanşând războiul de 13 ani împotriva Imperiului Otoman (1473-1486). Pentru a asigura succesul planului său, el a obţinut, pe căi diplomatice, neutralitatea lui Matia Corvin şi a stabilit legături cu Uzun Paşa, hanul turcoman, un opozant al sultanului Mehmed al II-lea. La 8 noiembrie 1473, Ştefan cel Mare a …

Read More »

Bătălia de la Viena (14 iulie – 12 septembrie 1683)

Marele vizir Kara Mustafa Paşa (1676-1683) a abandonat, după cucerirea Cehrinului, politica de expansiune în Ucraina pentru a relua obiectivul principal al politicii otomane – cucerirea Vienei – şi a tranşa rivalitatea cu Habsburgii pentru supremaţia în Europa. Decizia de a ataca Viena a fost însă o mare greşeală strategică – conducând la coalizarea forţelor germane -, iar asigurarea securităţii hotarelor nordice prin tratate de pace s-a dovedit a fi doar o iluzie, Republica Nobiliară Polonă şi Rusia aşteptând doar momentul propice pentru a-şi lua revanşa împotriva Porţii. Pretextul expediţiei a fost oferit de conducătorul kuruţilor – ungurii răsculaţi împotriva …

Read More »

Bătălia de la Vidin (12/24 ianuarie – 23 ianuarie / 4 februarie 1878)

După cucerirea Plevnei, modul de desfăşurare a operaţiilor forţelor româno-ruse a fost discutat la Pordim, în ziua de 30 noiembrie / 12 decembrie, într-un consiliu de război la care au luat parte ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei, domnitorul Carol I al României, alţi ofiţeri ruşi şi români. S-au exprimat două puncte de vedere. Unul, susţinut de generalul rus E.J. Totleben, preconiza suspendarea sau încetinirea operaţiilor până în primăvara anului următor. Marele duce Nicolae a fost, însă, de părere ca acţiunile să continue pentru a nu lăsa răgaz adversarului şi a se evita implicarea altor puteri în conflict. A prevalat …

Read More »

Bătălia de la Verbia (17-18 noiembrie 1561)

Ultimii ani ai primei domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561) au fost marcaţi de accentuarea nemulţumirilor unei părţi din marea boierime moldoveană, care acţiona pentru aducerea unui nou domn. Printre pretendenţi s-a înscris şi Iacob Heraclid Despotul, un aventurier de origine greacă, născut cel mai probabil în Insula Creta, la începutul secolului al XVI-lea. A studiat la Universitatea de la Montpellier (Franţa), unde şi-a format o cultură temeinică, a colindat pe la curţile princiare europene, a luptat alături de Carol Quintul în bătălia de la Renty (1554), împotriva armatelor franceze, comandate de regele Franţei, Henric al II-lea. La începutul anului …

Read More »

Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt) (10 ianuarie 1475)

La mijlocul secolului al XV-lea, pe tronul Moldovei se urcase, cu ajutor militar de la Vlad Ţepeş, fiul lui Bogdan al II-lea, învingătorul de la Crasna (1450). Ştefan a rămas în cronici cu numele de „cel Mare” pentru faptele sale strălucite de arme şi pentru gloria obţinută ca urmare a 34 de victorii din cele 36 de lupte purtate. Politica domnului Ştefan (1457-1504), de rezistenţă în faţa expansiunii otomane, s-a integrat războiului dintre Imperiul Otoman şi o largă coaliţie condusă de Veneţia (1463-l479). Alături de Veneţia se aflau Ungaria, albanezii lui Skanderbeg şi hanul Akkoyunlu („Cei cu oile albe”), Uzun …

Read More »

Bătălia de la Varna (9-10 noiembrie 1444)

Victoria repurtată de voievodul Transilvaniei Iancu de Hunedoara în fruntea armatei cruciate în „campania cea lungă” din toamna anului 1443 în Serbia a obligat Imperiul Otoman să accepte încheierea unei păci pe 10 ani, la 12 iulie 1444, la Szeged. Regele Ungariei Vladislav I Jagello (1440-1444) a decis însă la scurt timp încălcarea tratatului şi continuarea luptei, deoarece sconta pe participarea flotei veneţiene, care ar fi putut interzice accesul otomanilor în Marea Neagră. El a încălcat pacea la îndemnul cardinalului Giuliano Cesarini, care exprima voinţa papei Eugeniu IV (1431-1447) de continuare a cruciadei. Din păcate, cele 24 de nave veneţiene …

Read More »

Bătălia de la Valea Albă (Războieni) (26 iulie 1476)

Marea victorie de la Vaslui (10 ianuarie 1475), repurtată de Ştefan cel Mare, a rămas fără urmări în plan strategic, pentru că în primăvara aceluiaşi an, Veneţia, aflată în război cu Imperiul Otoman, a încheiat un armistiţiu de şase luni cu sultanul. Astfel, Mehmed al II-lea a beneficiat de un răgaz pentru a-şi îndeplini nestânjenit proiectele sale pontice în zona Crimeei genoveze. Rând pe rând au fost cucerite cetăţile Caffa, Tana şi Mangop. În anul 1475 au fost ocupate nu numai coloniile genoveze de pe coasta nordică a Mării Negre, dar Hanatul Crimeei a devenit dependent faţă de Imperiul Otoman. …

Read More »

Bătălia de la Turtucaia (18/31 august – 24 august / 6 septembrie 1916)

Bătălia de la Turtucaia este prima mare confruntare de pe segmentul sudic al frontului românesc, după intrarea României în Primul Război Mondial (15/28 august 1916). Localitatea Turtucaia, de pe malul drept al Dunării, aflată în dreptul Olteniţei, a intrat în componenţa statului român prin Tratatul de pace de la Bucureşti (28 iulie / 10 august 1913), care punea capăt celui de-al Doilea Război Balcanic. Turtucaia avea un rol strategic semnificativ, fiind punctul de legătură între Silistra şi Rusciuc, două poziţii care au jucat un rol foarte important în războiele ruso (austriece) – otomane din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. …

Read More »

Bătălia de la Timişoara (15 iulie 1514)

Pentru a scăpa de iobăgie, zeci de mii de ţărani din Transilvania şi Ungaria au cerut să se înroleze în armata care se mobiliza la Buda, ca urmare a apelului la cruciadă lansat de papa Leon X (1513-1521), făcut cunoscut la 16 aprilie 1514 de către arhiepiscopul primat al Ungariei. Această părăsire masivă a domeniilor şi primejdia ca iobagii vor păstra armele au provocat reacţia nobilimii, care a încercat să-i oprească pe ţărani să plece la Buda. Cei care deja ajunseseră în tabăra de pe câmpia Rakos de lângă Buda, aflând despre aceasta, s-au revoltat şi au pornit la luptă …

Read More »