Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Hanu Ancuţei, operă de maturitate, a apărut în 1928, este, poate, cea mai strălucită creaţie lirico-epică a lui Mihail Sadoveanu. Volumul conţine nouă povestiri, relatate într-un singur loc, la Hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, fiind ei înşişi participanţi direct sau martori ai evenimentelor narate. Întâmplările au loc în vreme veche, în timp mitic românesc, se pot petrece oricând în spaţiul spiritualităţii şi al credinţelor ancestrale şi nu numai într-o anumită epocă socială. Povestirile au o structură epico-lirică, ilustrând participarea afectivă a povestitorilor la întâmplările relatate, iar locul de desfăşurare a acţiunii este …

Read More »

Din ceas dedus…, de Ion Barbu (comentariu literar, rezumat literar)

Lirica modernă a lui Ion Barbu ilustrează, după propria mărturisire, relaţia dintre matematică şi poezie: „Ca în geometrie înţeleg prin poezie o anumită simbolistică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă, întrucât există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos, unde se întâlneşte cu poezia”. Etapa ermetică (1925-1926), din care face parte volumul Joc secund, este marcată de un limbaj criptic, încifrat, o exprimare abreviată, uneori în cuvinte inventate: „Nu există un alt poet român care să spună mai mult în mai puţine cuvinte” (Tudor Vianu).  Conceptul „ermetic” înseamnă abscons, încifrat, la care accesul se face prin revelaţie şi …

Read More »

Viaţa ca o pradă, de Marin Preda (comentariu literar, rezumat literar)

Marin Preda a intenţionat să realizeze o tetralogie romanescă „moromeţiană”, prin care să contureze perioada cuprinsă între „anii dinaintea celui de al Doilea Război Mondial” şi 1960, cu scopul de a aşeza ţărănimea română „pe scena naţională prin participarea ei la cel de-al Doilea Război Mondial şi prin aceasta pe scena universală”. Într-un interviu acordat în 1975 lui Mihai Ungheanu şi publicat în revista „Luceafărul”, Marin Preda mărturisea că ciclul moromeţian urma să fie „o tetralogie, între care Delirul, vol. I (1975) şi vol. II vor fi romanele din interior”, adică intercalate între cele două volume ale romanului Moromeţii: volumul …

Read More »

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Lucian Blaga s-a născut în satul Lancrăm din judeţul Alba, sat ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”. Copilăria sa a stat, după cum el însuşi mărturiseşte, „sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului”, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, fiind „mut ca o lebădă”. Poate de aceea Lucian Blaga este un poet interiorizat, cu sufletul plin de satul românesc, de munţii şi câmpiile spaţiului mioritic, care constituie simbolul veşniciei neamului nostru: „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat”. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie …

Read More »

Pescarul Amin, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Pescarul Amin, de Vasile Voiculescu, este o povestire scrisă în 1958 şi a cărei primă ediţie a fost publicată postum în volumul intitulat Capul de zimbru (1966). Incipitul Incipitul povestirii îl constituie imaginea impresionantă a revărsării Dunării, într-o primăvară când dezgheţul provoacă năruirea fluviului din matcă, ale cărui „ape furioase nu-l mai încăpeau”, sugerând viziunea haosului originar. Odată cu năvălirea puhoaielor, „duiumuri de peşti, de toate soiurile, de toate mărimile, de la somnii şi crapii cât viţeii, la fâţişoarele cât gângăniile”, sunt izbiţi de valurile furioase care inundă bălţile, lacurile, ghiolurile şi gârlele Deltei. Din cauza revărsării Dunării, pescuitul devine …

Read More »

Decor, de George Bacovia (comentariu literar, rezumat literar)

Decor, de George Bacovia, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în revista „Făclia”, la 1 ianuarie 1916. Imaginarul poetic Imaginarul poetic al poeziei Decor transfigurează realitatea concretă prin corespondenţa elementelor din natură, ale căror caracteristici rezonează în stări interioare lirice, viziune artistică specific simbolistă prin funcţia expresivă şi estetică a simbolurilor, fonemelor şi culorilor. Lirismul obiectiv Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a: „stau”, „plâng”, „străbate”, „apar”, surprinzătoare fiind absenţa totală a pronumelor personale. Semnificaţia titlului Termenul „decor” are drept corespondent în natură un ansamblu de obiecte care …

Read More »

A treia ţeapă, de Marin Sorescu (comentariu literare, rezumat literar)

A treia ţeapă, de Marin Sorescu, este o dramă a cărei primă ediţie a fost publicată în 1993 la Bucureşti. Elementele care susţin apartenenţa textului la genul dramatic sunt următoarele: dialogul – ca dominantă a expunerii; personajele sunt nominalizate şi aşezate în faţa replicilor; indicaţiile scenice; camuflarea scriitorului. Întrebat de Ţepeş de ce tremură, Aga susţine că îi este frig. Când Papuc, la îndemnul lui Ţepeş, vrea să-l încălzească la foc, turcul este disperat şi cere ajutorul lui Allah. Domnul român porunceşte să-l elibereze pe Aga, care este surprins şi dezorientat. Ţepeş îl întreabă dacă a fost bătut de oamenii …

Read More »

Bivolul şi coţofana, de George Topârceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară fabulă Fabulele pentru copii ale lui George Topârceanu – Bivolul şi coţofana, Câţi ca voi şi Leul deghizat – sunt istorioare îmbibate cu un umor puternic, de nuanţă populară, care le deschide drum spre raţiunea cititorilor. Fabula este specia genului epic, ce conţine o scurtă povestire alegorică, in versuri sau în proză, în care sunt satirizate defecte omeneşti, cu scopul de a le îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, plante sau obiecte înzestrate cu însuşiri omeneşti. Fabula este, aşadar, o povestire alegorică (alegoria este procedeul prin care trăsăturile de caracter şi ideile umane sunt …

Read More »

Istoria ieroglifică, de Dimitrie Cantemir (comentariu literar, rezumat literar)

Istoria ieroglifică, operă elaborată de Dimitrie Cantemir între anii 1703-1705, este un roman alegoric, un pamflet politic, o fabulă şi un eseu filozofic, fiind printre puţinele opere scrise în limba română. Opera îmbină, aşadar, mai multe specii şi genuri literare, precum şi o gamă largă a modalităţilor de expunere, cum ar fi: naraţiunea, monologul artistic, proza lirică, fraza rimată în interiorul textului, descrierea etc. Deşi greoaie la lectură, din cauza frazei latineşti care-i era atât de familiară autorului, opera are o importanţă deosebită, fiind considerată de către George Călinescu singura operă literară viabilă din perioada veche. Tema Tema o constituie …

Read More »

Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Poemul Aci sosi pe vremuri face parte din volumul Pe Argeş în sus (1923), considerat de critica literară reprezentativ pentru creaţia artistică a lui Ion Pillat. George Călinescu a afirmat că această poezie constituie capodopera lirică a lui Pillat, creaţie „graţioasă, mişcătoare şi indivizibilă paralelă între două veacuri, înscenare care încântă ochii şi în acelaşi timp simbolizare a uniformităţii în devenire”. Semnificaţia titlului Titlul este cu totul original şi inedit, deoarece este alcătuit dintr-o propoziţie, prin care poetul comunică ideea centrală a poemului şi anume apropierea până la identificare a trecutului cu prezentul, două valori ale existenţei umane plasate într-un …

Read More »