Glossă, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Cuvântul „glosă” are două accepţii: explicaţia unui cuvânt sau a unui pasaj dintr-un text; notă explicativă făcută de un copist pe marginea unui manuscris; poezie cu formă fixă, în care prima strofă este o strofă – nucleu ce introduce tema poeziei, iar fiecare din strofele următoare comentează succesiv câte un vers al strofei – nucleu, iar ultima strofă reia versurile primei strofe, în ordine inversă. Titlul Titlul poeziei eminesciene este luat fie din limba latină (glossa – „cuvânt care necesită explicaţii”), fie din limba greacă (glossa „limbă”), acestea fiind singurele limbi în care cuvântul se scrie cu doi „s”. Ca …

Read More »

Nu te-ai priceput, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Nu te-ai priceput a fost publicată mai întâi în revista „Tribuna” din Sibiu, în 1889, apoi inclusă în volumul de debut al lui George Coşbuc, Balade şi idile, apărut în 1893. Discursul poetic reflectă lirica „măştilor”, întrucât eul liric îşi exprimă sentimentul de iubire prin intermediul unui personaj („mască”): fata îndrăgostită de Sorin, un flăcău din sat. Monologul confesiv al tinerei înscrie textul în lirism subiectiv, susţinut de prezenţa pronumelor şi verbelor la persoana I, accentuând astfel înfrigurarea interioară a sentimentului de iubire – „mi”, „eu”, „mă”, „fugeam”, „plângeam”, „am pierdut”, „mă-mprietenesc”, „n-aş fi vrut” -, dar mai ales …

Read More »

Mama, de Nicolae Labiş (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric Poezia Mama a fost inclusă în volumul de debut al poetului Nicolae Labiş, Primele iubiri – apărut în 1956 – care constituie o adevărată autobiografie lirică. Fiind o creaţie lirică, gândurile şi sentimentele poetului sunt exprimate în mod direct prin intermediul eului liric – vocea poetului. De aceea se întâlnesc pronume la persoana I şi verbe la persoanele I şi a II-a. Titlul Titlul poeziei, exprimat printr-un substantiv articulat cu articolul hotărât, care are rolul de a particulariza, anunţă esenţa conţinutului de idei, gândurile pentru mama sa. Structura, semnificaţiile şi limbajul artistic Deşi este concepută …

Read More »

Fântâna, de Alexandru Macedonski (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literara meditaţie Alexandru Macedonski a rămas în literatura română mai ales prin valoarea ciclului de poezii al Nopţilor şi prin lirica din volumul Rondeluri. El are meritul de a fi introdus la noi simbolismul european, al cărui teoretician a fost. Ca poet debutează cu un volum intitulat sugestiv Prima verba, în 1872. Poezia Fântâna a fost publicată în 1892, în revista înfiinţată de el, „Literatorul”, apoi în volumul de poezii intitulat Excelsior, din 1895. Meditaţia este o specie a liricii filozofice, în care poetul cugetă, meditează asupra legilor tainice care guvernează universul, generând în …

Read More »

9 Mai 1895, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

9 Mai 1895, de Lucian Blaga, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Nebănuitele trepte în 1943 la Sibiu. Titlul Titlul poeziei 9 Mai 1895 relevă data naşterii poetului. Intrarea în lumină devine o „nebănuită treaptă” magică sub semnul minunii (volumul Nebănuitele trepte). Eul poetului se materializează devenind un strop din lumina primordială. Structura şi compoziţia textului poetic Sintagmele care atribuie valori metafizice de destin numelui satului natal sunt următoarele: „Sat al meu ce porţi în nume / sunetele lacrimei / […] / în cea noapte te-am ales / ca prag de lume / şi …

Read More »

Grai valah, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară odă Vasile Voiculescu a fost de profesie medic, realizând în paralel o operă literară amplă şi complexă, de la poezii patriotice la creaţii lirice religioase, de la nuvele realiste la proză fantastică. Oda este o specie a genului liric, prin care autorul exprimă direct sentimentele de admiraţie şi veneraţie pentru ţară, popor, o personalitate glorioasă, o idee măreaţă sau un eveniment de interes naţional Tonul este elogiativ, autorul scoţând în evidenţă meritele deosebite ale celui lăudat, omagiat. Poezia Grai valah, de Vasile Voiculescu, este o odă închinată limbii române, poetul exprimându-şi admiraţia pentru …

Read More »

Cămara de fructe, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Ion Pillat este unul dintre cei mai reprezentativi poeţi din perioada interbelică (între cele două războaie mondiale). Opera lui este străbătută de nostalgia unei copilării fericite, iremediabil pierdute, paradis către care gândul i se întoarce permanent, evocând o lume „grea de miresme” – lumea lui „a fost odată”. Volumele Pe Argeş în sus (1923), Satul meu (1925) şi Biserica de altădată (1926) oferă cititorului imaginea transfigurată poetic a unei lumi miraculoase. Poezia Cămara de fructe, de Ion Pillat, face parte din volumul Pe Argeş în sus şi este un pastel. Pastelul este …

Read More »

Orb sărac, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Orb sărac face parte din volumul de povestiri Hanu Ancuţei, de Mihail Sadoveanu, şi este o specie aparte, o portretizare prin naraţiune. Dinspre carele negustorului lipscan vin la han o babă şi un moşneag. Ea păşea înainte, iar moşneagul din urma ei era orb, femeia trăgându-l „după dânsa cu-o frânghioară”. Salomia spune că a plecat din Rădăuţi şi se îndreaptă spre Iaşi, cu intenţia de a ajunge „până la sfânta cuvioasă Paraschiva” ca să pună pe racla ei un ban de argint şi să-i mărturisească necazurile. Orbul se ţinea după ea, fără ca să fie în vreun fel neamuri, ci …

Read More »

Doina, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară doină Primele producţii literare ale poporului român au fost create de autori anonimi şi transmise din generaţie în generaţie, de-a lungul veacurilor, pe cale orală. Conţinutul acestor prime creaţii literare româneşti a reflectat tradiţia şi mentalitatea poporului, sentimentele şi gândurile acestuia, exprimate într-un limbaj artistic specific, care a particularizat neamul românesc între celelalte popoare. Toate aceste creaţii alcătuiesc literatura populară românească, una dintre componentele definitorii ale folclorului. De aceea, totalitatea poeziilor, baladelor, legendelor, basmelor sau poveştilor populare constituie folclorul literar românesc. Una dintre poeziile prin care românul exprimă cea mai variată şi complexă …

Read More »

Psalm (Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere), de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, şi-a luat pseudonimul, după cum mărturiseşte însuşi poetul, de la numele vechi al Argeşului, Argesis. Ca poet, publică la vârsta de 16 ani în revista lui Alexandru Macedonski, „Liga ortodoxă”, poezia Tatălui meu, sub pseudonimul Ion Theo. Primul volum de poezii apare foarte târziu, în 1927, la vârsta de 47 de ani, având un titlu sugestiv – Cuvinte potrivite -, care-l impune definitiv în literatura română. Lirica existenţială Lirica existenţială a lui Arghezi este ilustrată de Psalmi. Definit ca poet aflat „între credinţă şi tăgadă”, Tudor Arghezi a creat – între …

Read More »