Iarna, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat, în creaţia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupă pastelurile, al căror creator este. Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere. În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează …

Read More »

La aniversară, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

La aniversară, de Mihai Eminescu, este o proză scrisă în 1875. Mărci ale epicului sunt următoarele: naraţiunea, portretul, personajul. Tânărul este frumos, brunet, cu ochi albaştri, „cam poetic”, solitar; avea preocupări intelectuale, citea din clasici. Este descris într-un moment important al vieţii lui – aniversarea majoratului. Chipul tânărului are accente de autoportret eminescian şi reprezintă un ideal de frumuseţe masculină; trimite la portretul luciferic descris în poemul Luceafărul. Elis este frumoasă, blondă, delicată, visătoare; seamănă cu frumoasa Cătălina din Luceafărul şi defineşte idealul de frumuseţe feminină în viziunea artistică a romanticului Eminescu. Elis şi Ermil formează cuplul ideal. Cele două …

Read More »

Imn lui Ştefan cel Mare, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară imn Vasile Alecsandri, scriitor paşoptist, a făcut din literatură o profesie în sens ideal, participând activ la evenimentele timpului, pe care le-a ilustrat în creaţiile sale. A fost un poet militant, exprimând în versuri patriotice idealurile revoluţiei de la 1848 şi ale Unirii din 1859, prin creaţii ca Deşteptarea României şi Hora Unirii. Patriot înflăcărat, Alecsandri participă la serbarea organizată la Putna în august 1871, cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la construirea mănăstirii, manifestare dedicată memoriei domnitorului Ştefan cel Mare, care era şi ctitorul acestui lăcaş sfânt. Pentru această festivitate, …

Read More »

La mijloc de codru…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric Interesul lui Mihai Eminescu pentru creaţia populară se manifestă încă din primii ani de viaţă petrecuţi la Ipoteşti, când „băiet fiind, păduri cutreieram”, poetul însuşi fiind uri pasionat culegător de folclor. Peregrinările prin ţară cu trupa de actori, din Moldova în Transilvania, până la Blaj, îi satisfac lui Eminescu setea de a auzi chiar de la rapsozii populari balade, legende, doine. Mihai Eminescu valorifică în poezia sa creaţiile folclorice prin teme, motive, personaje mitologice, mituri populare, limbaj, înnobilând u-le cu idei filozofice, îmbogăţindu-le cu noi semnificaţii: Călin (file din poveste), Ce te legeni…, Somnoroase păsărele, …

Read More »

Cântec, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia lui Nichita Stănescu este dominată de tema timpului devastator, existenţa putând fi salvată numai de cuvinte, singurele care dăinuie „în cetatea eternă a verbului divin”. Pentru Nichita, Cuvântul are materialitate, fiind „preumblare prin şinele lucrurilor”, iar Poezia e definită ca „aventura cuvântului”, aşadar Poezia este comunicarea Sinelui cu Sine, prin Cuvânt. Lumea, ca atare, nu există în afara cuvântului, ei se manifestă prin revelarea eului, a cunoaşterii de sine. În Cartea de recitire, Nichita Stănescu identifică vorbirea, cuvântul cu obiectele, altfel spus cuvintele au materialitate: „Între actul vorbirii şi cel al apucării unui obiect cu mâna nu era nici …

Read More »

Constantin Brâncovanul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa la genul epic, specia literară baladă populară Constantin Brâncovanul este o baladă istorică, de factură populară, care relatează sfârşitul domnitorului român, rămas în memoria colectivă pentru demnitatea cu care s-a jertfit în numele credinţei sale. El a fost ucis de către turci, împreună cu fiii săi, în 1714. Titlul Titlul evidenţiază intenţia autorului anonim de a atrage atenţia asupra unei atitudini morale de excepţie întruchipate de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Fiind o operă epică, întâlnim un narator, acţiune şi personaje, iar întâmplările sunt povestite într-o anumită succesiune, constituindu-se în momente ale subiectului. Expoziţiunea Expoziţiunea cuprinde numele personajului principal, Constantin Brâncovanul, …

Read More »

Vară, de Lucian Blaga (comentarii literare, rezumate literare)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel Lucian Blaga, poet ardelean, s-a născut în satul Lancrăm din judeţul Alba, sat ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”. Copilăria sa a stat, după cum el însuşi mărturiseşte, „sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului”, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, fiind „mut ca o lebădă”. Poate de aceea Lucian Blaga este un poet interiorizat, cu sufletul plin de satul românesc, de munţii şi câmpiile spaţiului mioritic, care constituie simbolul veşniciei neamului nostru: „Eu cred că veşnicia s-a născut la sat”. Pastelul este specia lirică, în care …

Read More »

Lacul, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară idilă-pastel Mihai Eminescu s-a înscris în romantismul european prin tema iubirii şi a naturii, care este predominantă în lirica sa. La Eminescu, natura are două ipostaze, una terestră şi una cosmică, interferate în mod armonios, în cadrul căreia îndrăgostiţii oficiază un adevărat ritual al iubirii, „natura adesea – dacă nu primează – e pe acelaşi plan cu dragostea” (Garabet Ibrăileanu). Natura terestră apare cu elemente specifice ale spaţiului românesc – codrul, izvoarele, salcâmul, teiul, lacul, trestiile – văzute în veşnica rotire a anotimpurilor. Natura terestră este ocrotitoare, caldă, uneori sălbatică, participând mereu la …

Read More »

Frunză verde magheran…, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară doină populară Primele producţii literare ale poporului român au fost create de autori anonimi şi transmise din generaţie în generaţie, de-a lungul veacurilor, pe cale orală. Conţinutul acestor prime creaţii literare româneşti a reflectat tradiţia şi mentalitatea poporului, sentimentele şi gândurile acestuia, exprimate într-un limbaj artistic specific, care a particularizat neamul românesc între celelalte popoare. Toate aceste creaţii alcătuiesc literatura populară română, una dintre componentele definitorii ale folclorului. De aceea, totalitatea poeziilor, baladelor, legendelor, basmelor sau poveştilor se mai numeşte şi folclor literar. Una dintre poeziile prin care românul exprimă cea mai variată …

Read More »

Doină, de George Bacovia (comentariu literar, rezumat literar)

Doină de George Bacovia, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în 1957 în volumul Poezii. Textul aparţine genului liric, pentru că poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele, foloseşte persoana I şi are caracter profund subiectiv. Modurile de expunere folosite sunt descrierea şi monologul liric. Titlul Titlul poeziei sugerează, pentru lirică, în general, o mare încărcătură sentimentală, atât în literatura populară cât şi în cea cultă. Viziunea bacoviană supralicitează lirismul şi tonalitatea elegiacă, sporind muzicalitatea versurilor şi amplificând tristeţea. Structura şi compoziţia textului poetic Planul tablourilor lirice ale poeziei sunt: fluxul frunzelor – ca întristări de …

Read More »