Cine-i?, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Cine-i?, de Mihai Eminescu, este o poezie din drama Steaua mării a cărei primă ediţie a fost publicată în „Revista ideală”, nr. 10 din octombrie 1910. A apărut pentru prima oară în volum în Opere complecte în 1914. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.259, 30v-31. Este elaborată, probabil, în 1867-1868. Reprezintă cântecul pe care îl spune Maio, poetul de curte al lui Ştefăniţă-Vodă, în piesa de teatru Mira. Mihai Eminescu Cine-i? Norul ţipă, marea latră, Plioscăind de stânci în veci, Şi scheletele de piatră, În natura cea maratră, Stau bătrâne, slabe, seci. În castelul trist şi mare, Ce se nalţă …

Read More »

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în revista „Familia”, nr. 14 din 2/14 aprilie 1867. A apărut pentru prima oară în volum în Proză şi versuri în 1890. Oda cea mai frumoasă închinată de Eminescu patriei în peregrinările sale prin ţară. Nu se păstrează în manuscrise. Mihai Eminescu Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste …

Read More »

Cereţi cânturi de iubire, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Cereţi cânturi de iubire, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Opere IV. Poezii. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.259, 265. Aparţine epocii berlineze (1872-1873). Mihai Eminescu Cereţi cânturi de iubire Cereţi cânturi de iubire: Niciodată n-am iubit – Vesel cânt de fericire? Fost-am eu doar fericit? Nu, de când eu sunt în lume Nimeni, nimeni pe pământ N-a zâmbit l-a mele glume, N-[a]-ascultat al meu cuvânt. Nu, de când eu sunt pe lume, Fericirea n-am băut; De râdeam cu veselie, Eu în veci m-am prefăcut. Am întors apoi cojocul Când iubirii-mi …

Read More »

Ce şopteşti atât de tainic…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce şopteşti atât de tainic…, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Poezii postume în 1902. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.268, 59. Aparţine epocii ieşene (1876). Mihai Eminescu Ce şopteşti atât de tainic… Ce şopteşti atât de tainic, Tu, izvor de cânturi dulci? Repezind bălaia undă, Floarea ţărmului o smulgi Şi o duci, o duci cu tine, Vâjâind încet pe prund; Ale tale unde floarea Cine ştii unde-o ascund? Astfel trece şi viaţa-mi, Dar o floare-n valu-i nu e, Nici nu spun ca tine doru-mi Nimăruie, nimăruie. Ci eu trec tăcut …

Read More »

Ce suflet trist…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce suflet trist…, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Poezii postume în 1902. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.277, 97 şi în manuscrisul nr. 2.260, 206. Aparţine epocii gazetăriei bucureştene (1880). Face parte din familia textelor înmânate de Eminescu lui Iosif Vulcan pentru revista „Familia”, în 1883. Mihai Eminescu Ce suflet trist… Ce suflet trist mi-au dăruit Părinţii din părinţi, De-au încăput numai în el Atâtea suferinţi? Ce suflet trist şi făr’ de rost Şi din ce lut inert, Că dup-atâtea amăgiri Mai speră în deşert? Cum nu se simte blestemat …

Read More »

Ce s-alegea de noi, a mea nebună…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce s-alegea de noi, a mea nebună…, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Opere IV. Poezii. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.261, 70-71. Mihai Eminescu Ce s-alegea de noi, a mea nebună… Ce s-alegea de noi, a mea nebună, De ne-ntâlneam de mult cu-aşa iubire? Sau nebuneam mai mult încă-mpreună, Sau eu muream de-atâta fericire. Viaţa mea cea strălucită De ochii tăi cei de copil Era cu zgomot şi-nflorită Precum e luna lui april. Şi-n astă înflorire zgomotoasă Noi ne-am fi fost atât… atât de dragi… Cu toane multe, tu, ca …

Read More »

Ce s-alegea de doi nebuni, iubito…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce s-alegea de doi nebuni, iubito…, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în revista „Sămănătorul”, nr. 17 din 24 martie 1902. A apărut pentru prima oară în volum în Poezii postume în 1902, cu titlul Terţine. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.279, 18-20, cum se vede din schema de mai sus. Aparţine epocii bucureştene (1877-1878). Mihai Eminescu

Read More »

Ce e amorul?, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ce e amorul?, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în revista „Familia”, nr. 29 din 17/29 iulie 1883. Deschide numărul. A apărut pentru prima oară în volum în Poesii, Bucureşti, 1883. Poezia apare după îmbolnăvirea lui Eminescu în împrejurări neelucidate. Iosif Vulcan spera ca boala să fie trecătoare şi elogiază personalitatea poetului. „D-l Mihai Eminescu, unul din cei mai buni poeţi români – scrie Iosif Vulcan în acelaşi număr în care publică poezia – pe care cu mândrie îl avem în cununa colaboratorilor noştri, zace bolnav la Bucureşti, dorim din inimă ca boala-i …

Read More »

Cântecul lăutarului, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Cântecul lăutarului, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Opere complecte în 1914. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.259, 24 cu titlul Cântul unei Cassandre; versiune din 1870-1871, şi în manuscrisul nr. 2.259, 39v-40, cu titlul Cântecul lăutarului, elaborată, probabil, în 1871. Mihai Eminescu Cântecul lăutarului Ca povestea cea sărmană Care nimeni n-o-a-nţeles, Trec prin vremea tristă, vană, Cum prin secoli un eres. Sunt ca lira spartă-n stâncă, Sunt ca glasul din pustii, Sunt ca marea cea adâncă, Sunt ca moartea între vii. Dintre chinuri ce mă-neacă Eu sorbeam mirul curat, Cum …

Read More »

Cântec de nuntă, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Cântec de nuntă, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată de Gheorghe Bogdan-Duică în „Mihai Eminescu”, buletin, nr. 2 din 1930. A apărut pentru prima oară în volum în Opere IV. Poezii. Se păstrează în manuscrisul nr. 2.257, 9v-10v. Aparţine epocii berlineze (1873). Mihai Eminescu depăşeşte, în general, dificultăţile originalului german. Mihai Eminescu Cântec de nuntă Povestim şi cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat’ locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moşneag Îl face pe însurăţelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase prin multe nevoi; De pe cal când se dete întors …

Read More »