Niculae Cantonieru

Niculae Cantonieru (pseudonimul literar al lui Niculae Niculescu) (1905, Giurgiu - 13 octombrie 1935, Giurgiu) - prozator.

Ofiţer, pensionat din cauza tuberculozei în 1934, Cantonieru, şi-a început activitatea literară la Braşov, publicând în revista „Ritmuri” (1929-1930) proză şi recenzii, semnate N. Niculescu-Cantonieru. A făcut parte din redacţia periodicului „Braşovul literar şi artistic”, iar în 1934 întemeiază revista „Frize”, editată împreună cu Mihail Chirnoagă şi Aurel Marin. Pe lângă proză, tipăreşte aici articole şi note literare (unele nesemnate). În 1934 îi apare volumul de nuvele Întâmplări omeneşti.

Copilăria nefericită, boala şi-au pus amprenta asupra viziunii sale artistice. Personajele lui Cantonieru aparţin păturii defavorizate a societăţii, pentru care nenorocirea, suferinţa constituie elementul natural în care evoluează. Păşind în viaţă ca pe o bandă rulantă, oamenii acestei lumi sunt „transportaţi” în situaţii cu totul potrivnice, care îi duc la alienare sau moarte.

Cantonieru pare fascinat tocmai de această imposibilitate a individului de a se sustrage unei condamnări la o viaţă lipsită de sens şi de frumuseţe. Vieţuirea în neştire duce cu uşurinţă la jaf sau la furii ucigaşe, la moarte stupidă, la o permanentă degringoladă şi plutire în derivă, într-o visare buimacă. Autorul percepe aceste existenţe lipsite de orice iniţiativă, voinţă sau libertate de alegere, ca pe nişte jucării ale unui destin sumbru, absurd, căruia, copleşite, i se abandonează fără împotrivire. Pare viziunea unui om sfârşit, care nu mai poate sau nu mai vrea să vadă ceva luminos în existenţa umană.

Cantonieru afişează o neutralitate neclintită, nu sentimentalizează, nu compătimeşte pe nimeni, nu pledează pentru nimic. Descrie atent, relatează detaşat tot ce se „întâmplă”. Contemporanii au fost surprinşi de maturitatea, de siguranţa scrisului său, de sobrietatea tensionată a stilului - expresie a unei stări de dincolo de durere. Deşi cu subiecte banale, aparent lipsită de o interpretare a realităţii, de organizarea epică în scop „literar”, proza lui Cantonieru este modernă prin puritatea privirii şi a vocii naratoare, prin încercarea de a realiza o autenticitate ontologică.

Opera literară

  • Întâmplări omeneşti, Braşov, 1934.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …