Nicolae Costin

Nicolae Costin (1660-1712) - cronicar şi traducător. Al doilea dintre fiii cronicarului Miron Costin, Costin a învăţat la Şcoala iezuită şi, probabil, la Şcoala Domnească din Iaşi, apoi la Lemberg. Cunoştea perfect limbile latină, slavonă şi polonă, mai puţin greaca şi, poate, franceza şi italiana. Implicat, ca şi Velicico Costin, unchiul său, în complotul din 1691 împotriva domnitorului Constantin Cantemir, este închis împreună cu fraţii săi, Ioniţă şi Pătraşcu. Eliberat pe chezăşia unor boieri de frunte, cărturarul moldovean se refugiază în Ţara Româ­nească, la Curtea lui Constantin Brâncoveanu.

Întors în Mol­dova, din treti-logofăt ajunge cu timpul hatman, vornic al Ţării de Sus, apoi al Ţării de Jos, vel logofăt şi caimacam, îndepli­nind şi unele misiuni diplomatice dificile. Opera lui este alcătuită din Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii pană la 1601, urmat de Letopiseţul Ţării Moldovei. 1709-1711, precum şi din Ceasornicul domnilor, traducere şi prelucrare după opera lui Antonio de Guevara, Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de principes (1529).

Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 este o vastă lucrare de compilaţie, pentru o perioadă veche, în care Costin discută cu toată atenţia izvoarele în legătură cu războaiele dacice, cucerirea Daciei, organizarea şi colonizarea ei de către romani. Se ocupă, de asemenea, de originea numelui comun al românilor dat de alte popoare, acela de „valah”, care, după Enea Silvio Piccolomini, ar fi venit de la numele Flac (generalul roman Flaccus), „hatmanul râmlienesc”. Costin arată că această derivare este inexactă, deoarece originea românilor se leagă de cucerirea Daciei de către Traian.

Caracterul erudit al operei se vădeşte şi în mulţimea şi varietatea surselor utilizate, autorul citând numeroase izvoare antice, medievale şi moderne, latine (pasaje din Metamorfozele lui Ovidiu), ungare şi polone. Prea lungi, incursiunile în istoria universală deviază subiectul, vădind erudiţia scriitorului, dar nu şi talentul lui literar. Ceea ce scade cu mult valoarea operei este încorporarea unor capitole întregi din cronica lui Grigore Ureche - în compilaţia lui Simion Dascălul - şi a lui Miron Costin. De la domnia lui Despot înainte, adaosurile lui Costin sporesc în mod considerabil şi îmbogăţesc cu elemente de informaţie nouă şi interesantă istoria Moldovei. Pentru acestea, cronicarul s-a folosit de izvoare poloneze, neutilizate de predecesorii săi, în primul rând de Miechowski - pentru secolul al XV-lea, şi de doi compilatori unguri, care acum erau utilizaţi întâia dată, pentru istoria Moldovei - W. Bethlen şi N. Istvanffy.

Letopiseţul Ţării Moldovei. 1709-1711 cuprinde cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat şi a lui Dimitrie Cantemir, perioadă contempo­rană autorului. Se povestesc fapte şi întâmplări şi se caracterizează oameni şi situaţii din care rezultă sentimentele şi resentimentele lui Costin faţă de contemporani, domni sau boieri, cu care familia sa şi el însuşi avuseseră legături de prietenie sau duseseră lupte politice. Tonul povestirii nu este unul familiar, iar cronicarul nu are, aşa cum s-a susţinut, o atitudine excesiv laudativă faţă de Mavrocordat. Din ţesătura nesfârşitelor intrigi, se vede totuşi grija autorului de a scoate în evidenţă, nealterată, figura domnitorului, tactul său. Nu o dată se obser­vă poziţia faţă de evenimentele povestite.

Cronicarul nu ştie să-şi ascundă antipatiile; în această privinţă este semnificativă nararea isprăvilor şi a păţaniilor vornicului Iordache Ruset, vrăjmaşul lui Costin şi al familiei sale. În partea a doua a cronicii, cea închinată lui Dimitrie Cantemir, tonul devine mai bine­voitor, deşi în Divan Costin nu îl simpatizează pe noul domn şi nu este de acord cu politica de apropiere de ruşi promovată de acesta. Cronicarul are viziunea sintetică a nuvelistului. El ştie să surprindă comportarea specifică a eroilor, reacţia lor caracteristică.

Ceasornicul domnilor, după versiunea latină a cărţii lui Antonio de Guevara (Horologii Principum sive de vita M. Aurelii imperatoris, datorată lui M. Wunckelius, în 1606), cuprinde viaţa împăratului roman Marc Aureliu, scrisorile lui către regele Siciliei, precum şi sfaturi privitoare la educaţie şi cârmuire. Tălmăcirea mai conţine aforisme, pasaje scoase din autori antici şi moderni şi din Biblie. Dintre numeroasele povestiri întreţesute în cuprinsul romanului celebră a devenit El villano del Danubio (Ţăranul de la Dunăre), în care un ţăran dârz, de pe ţărmurile sălbatice ale Dunării, îi acuză pe senatorii romani de oprimarea neamului său.

Opera literară

  • Cartea pentru descălecatul dentâi a Ţerei Moldovei şi neamului moldovenesc şi (Apendice la „Letopiseţul Ţării Moldovei”) de Miron Costin (publicată de Mihail Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, Bucureşti, 1872;
  • Letopiseţul Ţerei Moldovei. 1709-1711 (publicată de Mihail Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, II, Bucureşti, 1872;
  • Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, îngrijită şi prefaţă de Ioan Şt. Petre, Bucureşti, 1942;
  • Opere, I, îngrijită şi introducere de Constantin A. Stoide şi I. Lăzărescu, prefaţă de George Ivănescu, Iaşi, 1976;
  • Scrieri, I-II, ediţie îngrijită de Svetlana Corolevschi, Chişinău, 1990.

Traduceri

  • Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, publicate fragmente (Voroava a prea înţăleptului garamanţilor), în Moses Gaster, Literatură populară, publicate fragmente de Em. C. Grigoraş (Ţăranul de la Dunăre), 1930, iulie-august; ediţie îngrijită şi introducere de Gabriel Ştrempel, Bucureşti, 1976.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …