Nicolae Corlăteanu

Nicolae Corlăteanu (14 mai 1915, sat Caracui, judeţul Lăpuşna, Basarabia, azi raionul Leova, Republica Moldova - 21 octombrie 2005) - filolog, academician şi profesor universitar. Este fiul Anei (născută Vartic) şi al lui Grigore Corlăteanu, ţărani. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie şi pe aceea de Drept ale Universităţii din Cernăuţi (1939).

A fost şef al Catedrei de limbă şi literatură naţională a Universităţii de Stat din Chişinău (1946-1949), şef de sector (1947-1981), director-adjunct (1958-1961) şi director (1961-1969) al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chişinău (1969-1988).

Doctor în filologie (1965), este membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1965), profesor universitar (1966), doctor honoris causa al Universităţii de Stat din Moldova (1995). De o mare erudiţie filologică, Corlăteanu este preocupat şi de investigarea operei literare la nivel stilistic, din punctul de vedere al poeticii lingvistice.

A cercetat limba literară din perspectiva limbii vorbite şi a limbii scriitorilor novatori, clasici şi contemporani, în Studiu asupra sistemei lexicale moldoveneşti din anii 1870-1890 (1964), Corlăteanu relevă contribuţia lui Ion Creangă şi a altor scriitori români la valorificarea stilistică a vocabularului limbii literare.

Ion Neculce şi Dimitrie Cantemir, clasicii Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu, contemporanii Ion Druţă şi Grigore Vieru sunt numele predilecte în jurul cărora gravitează nu numai referirile exemplificatoare, ci şi unele dintre studii.

O trăsătură caracteristică a lucrărilor cu caracter literar-stilistic, precum Creaţia lui Ion Creangă în şcoală (1984), Scriitorul în faţa limbii literare (1985) şi Lumea poetului şi resursele de exprimare a ei (1985), este cercetarea stilului individual al scriitorului din perspectiva dihotomiei tradiţie-inovaţie, prin stabilirea de paralele şi analogii, de tangenţe şi tipologii.

Corlăteanu acordă o atenţie deosebită oralităţii stilului şi poeticii textului literar. A publicat şi articole despre Ovidiu, Vergiliu şi Cervantes. Îşi dă concursul la valorificarea unor scriitori români mai puţin cunoscuţi în Republica Moldova, precum Ion Heliade Rădulescu, Magda Isanos, Gheorghe V. Madan etc. Este autorul volumului de memorialistică autobiografică, Răspântii (1995).

Opera literară

  • Studiu asupra sistemei lexicale moldoveneşti din anii 1870-1890, Chişinău, 1964;
  • Creaţia lui Ion Creangă în şcoală, Chişinău, 1984;
  • Scriitorul în faţa limbii literare, Chişinău, 1985;
  • Lumea poetului şi resursele de exprimare a ei, Chişinău, 1985;
  • Lumea cu toate ale ei..., Chişinău, 1988;
  • Creaţia scriitorilor moldoveni în şcoală. Cronicarii moldoveni, C. Stamati, C. Negruzzi (în colaborare), Chişinău, 1988;
  • Răspântii, Chişinău, 1995.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …