Nama

Nama este o populaţie din sudul Namibiei, ocupând un teritoriu extrem de arid. Alcătuiesc cel mai mare grup etnic khoikhoi, în ciuda faptului că s-au metisat în diferite grade cu populaţiile ovambo şi herero şi cu europenii (aproximativ 60.000 de persoane).

Mulţi dintre ei trăiesc acum în marile oraşe, în vreme ce restul sunt stabiliţi la ferme, practicând de obicei grădinăritul şi mai rar agricultura şi creşterea animalelor. Se împart în mai multe grupuri şi subgrupuri, fiecare vorbind în principal limba afrikaans şi câte un dialect khoisau. Nu au structură politică centralizată.

Sub influenţa misionarilor luterani, sosiţi în sudul Namibiei în anii 1830, aproape toate comunităţile nama au adoptat creştinismul.

Arta

Meşteşugăritul este puţin dezvoltat. Formele de exprimare artistică sunt concentrate în muzică şi în literatura orală, care, prin intermediul poeziei şi poveştilor, slăveşte amintirea căpeteniilor şi a strămoşilor.

Hotentoţi

Denumirea învechită de hotentoţi, datând de la sfârşitul secolului al XVII-lea, desemnează, în afară de nama, un ansamblu de comunităţi pastorale non-bantu care se deplasau în regiunea Capului şi, mai la nord, în actuala Namibie. Prezenţa anumitor trăsături fizice (cum ar fi steatopigia la femei) în rândul acestor populaţii a dat naştere unor reprezentări caricaturale înjositoare.

Drept mărturie stă povestea celebrei „Venus hotentote” (pe numele său adevărat Saartje Bartman), care a fost expusă ca o curiozitate de bâlci la Londra şi apoi la Paris. Moartă în 1819, a fost disecată de Cuvier. Mulajul corpului său a rămas multă vreme expus în galeriile Muzeului Omului.

Istoric

În momentul sosirii primilor europeni, nama erau stabiliţi din regiunea Windhoek până la Capul Bunei Speranţe, în afară de vânătoare şi cules, trăiau în principal din creşterea bovinelor, ovinelor şi caprinelor.

Păşunile erau considerate proprietate colectivă, în schimb fiecare individ era proprietarul turmei sale, pe care o lăsa moştenire urmaşilor. Aceste animale au trezit însă invidia unor grupuri de boşimani şi damara, pe care le-au învins cu destulă uşurinţă, şi au iscat numeroase conflicte cu păstorii herero.

La începutul secolului al XIX-lea, mai multe grupuri nama au înaintat spre nord ca să scape de expansiunea crescândă a coloniştilor din regiunea Capului. Cea mai mare parte dintre ei vorbeau olandeza şi erau creştini. Purtând pe cap pălării cu boruri mari, se deplasau călare şi erau înarmaţi cu puşti. Poporul nama a avut parte de mari conducători cum ar fi Jonker Afrikaner şi Hendrik Witbooi.

Denumire: naman, namakwa, naniaqua; khoi-khoi şi, de preferinţă, nama; occidentalii continuă să-i numească uneori „hotentoţi”.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …