Musulmanii din Filipine

În cadrul lor se disting, magindanaon din insula Mindanao, maranao situaţi în jurul lacului Lanao şi subanon din peninsula Zamboanga, yakan din insula Basilan, tausug din insula Jolo din arhipelagul Sulu şi sama din alte insule ale arhipelagului Sulu (circa 5 milioane de persoane).

Sunt populaţii cu unele trăsături comune, elementul principal constituindu-l revendicarea intensă a identităţii lor musulmane, ceea ce i-a făcut să se opună, încă de la începutul colonizării spaniole, catolicismului.

Se afirmă printr-un război de gherilă care continuă şi în prezent, desfăşurat succesiv împotriva colonialiştilor spanioli, împotriva americanilor şi guvernelor din Filipine. Acest conflict de durată, fără învinşi şi învingători, a bulversat profund societăţile respective. Musulmanii din Filipine nu se împacă cu ideea pierderii instituţiilor lor tradiţionale şi aspiră să-şi creeze o organizare conformă cu credinţa lor.

Limbile lor, din grupul malaio-polinezian. Sunt foarte apropiate între ele.

Organizarea socială. Ca şi la celelalte populaţii din Filipine, sistemul de rudenie este bilateral şi se face distincţie între generaţii. O trăsătură marcantă o constituie respectul faţă de oamenii în vârstă, de strămoşi şi de lumea de dincolo ca şi un dualism pronunţat bărbat/femeie care se extinde şi asupra cosmologiei.

Cultivarea orezului este intens ritualizată. Istoricii au insistat adesea asupra ideii că societăţile musulmane din Filipine erau mai bine organizate - în mici stătuleţe - decât alte societăţi din arhipelag. Totuşi analizele concrete arată că trăsăturile structurale erau aceleaşi înainte de impactul influenţei occidentale: autoritatea era deţinută în primul rând de capul familiei elementare şi a celei extinse.

Se formau grupuri în jurul unui om ales în mod neoficial pentru iscusinţa sa în reglarea conflictelor (aceste societăţi practică răzbunarea privată), pentru buna cunoaştere a dreptului cutumiar, capacitatea de a-i mobiliza pe oameni şi averea sa. Existau persoane cu funcţii religioase şi terapeutice care erau în legătură cu puterile nevăzute; aceştia efectuau ritualurile şi erau chemaţi să-i vindece pe bolnavi.

În societăţile musulmane şefii, numiţi raja, apoi datu, au fost mult mai implicaţi în activităţi comerciale şi războinice; genealogia lor dovedea legături cu sultanul sau cu un strămoş înnobilat de sultan. Persoanele cu funcţii religioase au luat numele preoţilor hinduişti (pândită, fakil) şi apoi ale celor musulmani (salip, imam). în principiu sultanul făcea legătura între cele două autorităţi.

Istoric

Ca mai toate populaţiile din Filipine, magindanaon, maranao şi tausug sunt malaio-polinezieni stabiliţi aici din 4000 î.Hr., venind probabil din Taiwan. Există dovezi ale unor relaţii comerciale active între Filipine şi Asia de Sud încă din anii 3000 î.Hr. Acestea au luat amploare la începutul erei noastre (Mindanao constituind un punct de atracţie datorită abundenţei aurului) şi au provocat o influenţă indiană în partea de sud a arhipelagului filipinez datorată negustorilor veniţi din vest, atestată printre altele în mituri.

Ulterior Filipinele s-au aflat pe traseul rutelor maritime dinspre Golful Persic spre China. Islamul a fost introdus în Mindanao şi arhipelagul Sulu la începutul secolului al XV-lea, când această regiune a devenit un puternic centru comercial. S-au format sultanate (mai multe în cazul populaţiilor magindanaon şi maranao, unul singur la tausug) care s-au suprapus peste structurile tradiţionale, fără însă a le face să dispară.

De atunci înainte caracteristicile civilizaţiei islamice au impregnat intens societăţile de pe ţărmurile maritime care se ocupau cu comerţul şi pirateria. Sultanii şi datu (nobilii) celor trei populaţii au început să se pretindă urmaşi ai Profetului, prin intermediul primilor propagatori ai islamului (totuşi din studiul miturilor rezultă că aceştia sunt priviţi ca eroi civilizatori, exaltând de fapt valorile proprii ale societăţilor respective).

De curând Frontul de Eliberare Moro (MNLF - spaniolii au denumit în ansamblu populaţiile musulmane din Filipine moro) a reuşit să obţină crearea, în septembrie 1996, a unei provincii şi a unui guvern autonom. Şeful MNLF, tausugul Nur Misuari, a fost ales preşedinte în 1997. Totuşi regiunea nu este în întregime pacificată nici în prezent. Grupări rebele independente, cărora statele islamiste le furnizează arme, continuă să întreţină tulburările.

Denumire: moros; muslimi, în opoziţie cu creştinii.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …