Minele în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Cea mai veche activitate minieră de proporţii mai mari în ţările române a fost extragerea sării, care datează din vremuri străvechi. În secolul al XVIII-lea, în Ţara Românească se aflau în exploatare zăcămintele de la Ocnele Mari, Telega şi Slănic, aceasta din urmă fiind salina cea mai însemnată. În Moldova, sarea se exploata dintr-o singură salină, cea de la Târgu-Ocna.

Producţia flecarei ocne în parte a crescut în această epocă, în special la Slănic, unde ea ajunge la 8.000.000 de ocale pe an, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sarea din Ţara Românească se exporta cu corăbiile pe Dunăre, la Constantinopol şi în porturile Mării Negre de pe coasta Asiei Mici. În Moldova, la Târgu-Ocna, se extrăgeau anual 100.000 de bolovani de sare, fiecare cântărind circa 100 de ocale. Sarea moldovenească era exportată în Polonia şi în Turcia.

Tăierea sării se făcea cu ciocanele, de către aşa-numiţii ciocănaşi, iar scoaterea sării din puţ şi aşezarea ei în grămezi revenea măglaşilor, pe lângă care se aflau şi dulgheri, cantaragii, grămătici care ţineau catastifele, vameşi, chelari, sameşi (casieri) şi câţiva meşteşugari. Aceşti lucrători şi dregători ai ocnelor făceau parte din categorii sociale diferite. Unii erau oameni liberi, alţii aserviţi.

Dintre oamenii liberi erau dregătorii care făceau socotelile şi cei ce se ocupau cu administraţia, precum şi o parte dintre ciocănaşi. Cei mai mulţi dintre ciocănaşi erau însă oameni dependenţi de pe moşia stăpânului, pe care se afla ocna. Măglaşii erau de obicei oameni liberi, moşneni. În sfârşit, un număr mare de ciocănaşi, în special la Ocnele Mari, erau robi ţigani ai mănăstirii Cozia.

La ocna de la Slănic, în 1743, ciocănaşii şezători pe moşie erau obligaţi să taie 400 de bolovani drept „clacă de sare” pentru mănăstirea Colţea, stăpâna moşiei. Chiar dintre oamenii liberi, mulţi lucrau în ocne fără plată un număr de zile pe an, în contul îndatoririlor avute faţă de domnie. Locuitorii unor sate libere lucrau ca măglaşi; ei primeau un mertic de sare şi beneficiau de anumite scutiri.

Primeau plată de la ocnă (după numărul de bolovani tăiaţi, deci cu bucata) nu numai oamenii liberi, ci şi rumânii şi chiar robii, care plăteau stăpânului (mănăstirii Cozia) o dajdie din venitul lor. Dreptul de exploatare a ocnelor de sare aparţinea domniei; cele de la Telega şi Slănic fiind aşezate pe moşii particulare (ale mănăstirilor Mărgineni şi Colţea), stăpânii moşiilor primeau o zeciuială din produsul ocnei. În secolul a! XVIII-lea, domnia începe să arendeze unor negustori exploatarea ocnelor domneşti.

Minele de la Baia de Aramă şi Baia de Fier, care funcţionaseră în perioada precedentă - cele de la Baia de Aramă erau în funcţiune şi în timpul stăpânirii austriece în Oltenia - nu mai sunt puse în valoare. În schimb, păcura se extrăgea din izvoarele de păcură din Moldova şi Ţara Românească. S-a continuat de asemenea exploatarea carierelor de piatră, scoaterea aurului din nisipul râurilor, iar în Moldova şi exploatările de silitra.

Banul Mihai Cantacuzino afirmă că „s-a găsit:” pucioasă în fostele judeţe Muscel, Argeş, Dâmboviţa şi Săcuieni, dar nu poare ti vorba de o exploatare regulată. În genere, domnii evitau să iniţieze exploatarea minereurilor din pământul ţării, de teama lăcomiei turcilor. Astfel, când se descoperi un filon de aur într-o carieră de piatră de pe moşia boierului Dudescu, domnul şi divanul ţării hotărâră închiderea exploatării miniere, pentru care fusese adus un specialist german, sub motivul că Poarta s-ar putea folosi de acest prilej pentru a impune noi obligaţii ţării.

Check Also

Tributul şi alte poveri ale Moldovei şi Ţării Româneşti

Cu ce scop era pus în scaun un domn român, el ştia cât se poate …

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un …

Consolidarea poziţiei internaţionale a Moldovei (1365-1400)

Statul feudal moldovean s-a consolidat şi şi-a desăvârşit organizarea în a doua jumătate a secolului …

Cauzele interne şi externe ale înfrângerii Revoluţiei din 1848 în Ţara Românească

Înfrângerea revoluţiei a fost determinată de faptul că în ţară capitalismul era slab dezvoltat şi …

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan …