Mihail Cibotaru

Mihail Cibotaru (21 iunie 1934, Vărvăreuca, judeţul Soroca, Basarabia) - prozator şi traducător. Este fiul Teodorei şi al lui Gheorghe Cibotaru.

După absolvirea Universităţii de Stat din Chişinău (1959), a lucrat la publicaţiile „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă” şi „Moldova”. A fost ministru al Culturii între 1994 şi 1997. Este laureat al Premiului de Stat (1986).

Cibotaru debutează editorial cu volumul de povestiri Tăcerea pădurilor (1965), în care evocă liric scene rurale şi momente din timpul celui de al doilea război mondial. A doua culegere de povestiri, Durerea liniştii (1969), axată tot pe problematica rurală, marchează în plan artistic evoluţia de la lirismul întrucâtva anacronic la o epică punctată de note dramatice.

Cu romanul Semănătorii (1974), prozatorul se încadrează într-o orientare stilistică a cărei menire era, ca şi la vechii sămănătorişti, apărarea valorilor etice şi morale puse sub semnul dispariţiei, de data aceasta de sistemul totalitar.

Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988) şi Eclipsa (publicat în revista „Basarabia”, 1990), sunt pledoarii pentru asanarea morală a satului, alterat printr-o dură îndoctrinare. Bazate pe o actualitate dramatică, romanele supravieţuiesc prin substratul lor documentar gazetăresc, mai puţin prin substanţa artistică.

Cibotaru a mai tipărit volumele de publicistică Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983) şi Sârjoaca (1984). A publicat şi literatură pentru copii şi s-a distins printr-o bogată activitate de traducător.

Opera literară

  • Tăcerea pădurilor, Chişinău, 1965;
  • Cântecul frăţiei, Chişinău, 1965;
  • Durerea liniştii, Chişinău, 1969;
  • Lupul, Chişinău, 1969;
  • Glasul inimii, Chişinău, 1971;
  • Semănătorii, Chişinău, 1974;
  • Semaforul, Chişinău, 1975;
  • Drumuri, Chişinău, 1979;
  • Pasăre călătoare, Chişinău, 1980;
  • Oameni de omenie, Chişinău, 1981;
  • Izvoare, Chişinău, 1983;
  • Îndrăzneala, Chişinău, 1983;
  • Sârjoaca, Chişinău, 1984;
  • În preajma iubirii, Chişinău, 1988;
  • Rădăcini de acasă, Chişinău, 1988;
  • Troiene, Chişinău, 1989;
  • Cu legea pre lege călcând, Chişinău, 1991;
  • Păsările călătoare, Chişinău, 1991.

Traduceri

  • R. Zagovici, Îndărătnicia strofelor, Chişinău, 1975;
  • M. Lukonin, Drum, Chişinău, 1976;
  • P. Antokolski, A patra dimensiune, Chişinău, 1977;
  • Oljas Suleimenov, Amiezi topite, Chişinău, 1977 (în colaborare cu I. Gheorghiţă);
  • Andrei Voznesenski, Versuri, Chişinău, 1979;
  • M. Valek, Apropieri, Chişinău, 1980;
  • Saadi, Poeme. Gazeluri, Chişinău, 1982;
  • Mahtumkuli, Versuri, Chişinău, 1983;
  • Din lirica afgană, Chişinău, 1984 (în colaborare cu T. Paladi).

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …