Mărţişor, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel

Ion Pillat este, asemenea lui Vasile Alecsandri, un iubitor de privelişti pe care le-a imortalizat cu talentul unui pictor în poeziile sale. În volumul Limpezimi, Pillat publică o suită de 12 pasteluri sub titlul Calendarul viei.

Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere.

În pastelul Mărţişor, Ion Pillat construieşte un tablou al primăverii, încântător şi sugestiv din punct de vedere vizual.

Poezia Mărţişor are ca titlu denumirea populară a lunii martie, cea dintâi lună a primăverii, când natura se trezeşte treptat la viaţă.

Structura, semnificaţiile şi limbajul artistic

Această creaţie lirică este structurată în 13 distihuri (strofe de câte două versuri) şi descrie în mod direct, prin imagini vizuale şi auditive, sentimentele de încântare şi admiraţie pe care poetul le simte contemplând natura în cel mai frumos anotimp al anului, primăvara.

În poezia Mărţişor, Ion Pillat observă trezirea la viaţă a naturii şi îl invită pe cititor, prin verbele la persoana a II-a singular, să ia parte la acest spectacol fascinant: „priveşti”, „vezi”, „auzi”, „simţi”. Sunt enumerate aspectele caracteristice ale primăverii: întoarcerea păsărilor călătoare din ţările calde - „Din zbor întâia barză cum cade pe zăvoi”; înflorirea pomilor - „A nins cu nea de floare pe prunii din livezi”; trezirea la viaţă a întregii naturi - „Ce limpede te cheamă un cuc”, „Gâlgâitor, din iarbă un şipot s-a trezit”. „Dau muguri pretutindeni din veştedele crengi”; reînceperea muncilor de primăvară - „Şi omul care sapă şi plugul care ară”, „Ce râsete, ce chiot pe drumurile viei”.

Legătura om-natură

Legătura om-natură, atât de prezentă în poezia românească, este evidenţiată şi aici: „Te simţi legat de toate - nu poţi urni o piatră”, „De fiecare dată mai trainic te uneşti / Cu farmecul acestor privelişti câmpeneşti”. Bucuria naturii care s-a trezit la viaţă se reflectă şi în sufletul poetului, care îşi exprimă starea de calm şi optimismul în mod direct prin versurile: „Ce sfântă bucurie descoperi pe pământ”, „De fiecare dată ţi-e inima mai nouă”, „în tine şi prin ramuri e cerul limpezit”.

Ion Pillat

Poetul accentuează veşnicia naturii - „Aceste lucruri simple ce veşnice îşi sunt!”, „Pe unde-au mers părinţii îţi duci şi tu copiii”. Repetabilitatea fenomenelor şi a prefacerilor din natură sunt sugerate prin versurile: „O nouă viaţă astăzi de viaţa veche legi / Dau muguri pretutindeni din veştedele crengi” şi prin repetiţia locuţiunii „de fiecare dată”.

Culoarea predominantă a acestui tablou de natură este albul, care sugerează o atmosferă calmă, luminoasă, realizată cu ajutorul epitetelor: „pomi ninşi”, „nea de floare”, „omul în alb”.

Natura este înfăţişată cu ajutorul imaginilor vizuale, construite prin epitetele - „pomi ninşi”, „cer limpezit”-. personificările - „pomii pe dealuri îi flutură batiste”, „Cu apa ei lumina ţi-a botezat câmpia” şi metafora „nea de floare”. Nu lipsesc nici imaginile auditive, realizate prin epitetul dublat de personificare - „Gâlgâitor, din iarbă un şipot s-a trezit” sau personificarea „Ce limpede te cheamă un cuc”.

Tabloul de natură nu este static, „întâia barză [...] cade pe zăvoi”, „trenul [...] intră încet de tot în gară”, „omul [...] sapă” compun imagini de mişcare, dând viaţă cadrului natural. Elementele din natură aparţin preponderent spaţiului terestru, cosmicul este sugerat doar prin cuvântul „cer”.

Prozodia

Ritmul este trohaic, măsura versurilor este de 13 silabe şi rima este împerecheată.

Deoarece este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou din natură faţă de care poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele, poezia Mărţişor este un pastel.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …