Marin Diaconu

Marin Diaconu (17 octombrie 1937, Daneţi, judeţul Dolj) - editor şi istoric literar. Este fiul Mariei (născută Truică) şi al lui Petre Diaconu, ţărani.

A urmat şcoala primară în satul natal, Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova (absolvit în 1955) şi, după un interval în care lucrează ca funcţionar şi învăţător, Facultatea de Filosofie din Bucureşti, absolvită în 1965. Devenit cadru didactic la Catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Bucureşti, a parcurs, până în 1999, treptele ierarhice până la titlul de conferenţiar; din 1999, devine şi cercetător la Institutul de Teorie Socială al Academiei Române. A obţinut doctoratul în filosofie (1980) cu teza Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică. Colaborează la „Viaţa românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărţii”, „Literatorul”, „Manuscriptum” etc.

Preocupat de filosofia sistematică şi de istoria filosofiei, dar şi - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluenţa dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia şi publicistica/eseistica literară, Diaconu a editat lucrări biobibliografice, de terminologie şi documentaristică filosofică şi sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000) şi Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), interferează în mod substanţial domeniul istoriei literare.

Activitatea în care s-a remarcat cu precădere, prin nu puţine realizări de referinţă, este cea de editor, căruia i se datorează recuperarea asiduă, în premieră, şi cu deosebit impact la începutul anilor ’90, mai cu seamă a publicisticii şi eseisticii unor personalităţi interbelice proeminente, printre care Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Ion Petrovici, Mihail Antoniade şi Dumitru C. Amzăr.

Câteva dintre consistentele antologii de publicistică - Emil Cioran, Singurătate şi destin (1991), Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei (1991), Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian (1992), ca şi versiunea, reîntregită, după manuscrisul original, cu capitole absente în prima tipărire din Despărţirea de Goethe (2000) sau cea a Neliniştii metafizice de Nae Ionescu - au fost în mod explicit înfăptuiri de etapă în perspectiva unor ediţii complete din scrierile acestor creatori; primele volume ale seriei Nae Ionescu, Opere au şi fost tipărite (1999-2002).

Investigând temeinic arhive publice sau private - un revelator număr omagial al revistei „Manuscriptum” (1-2/1996), care i se datorează, valorifică masiv inedite din arhiva Mircea Vulcănescu - Diaconu fructifică totodată şi cunoaşterea în detaliu a presei literare româneşti din prima jumătate a secolului trecut. Prin editarea anastatică a colecţiei revistei „Criterion” (1990), Diaconu a inaugurat readucerea în circuitul public a unor publicaţii ocultate sau ignorate înainte de 1989.

Opera literară

  • C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, Bucureşti, 2000;
  • Dicţionar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare cu Florica Diaconu), Bucureşti, 2000;
  • Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, Bucureşti, 2000;
  • Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, Bucureşti 2001;
  • Istoria limbajului filosofic românesc, Bucureşti, 2002.

Ediţii

  • „Criterion. Revistă de arte, litere şi filosofie”, Bucureşti, 1990;
  • Emil Cioran, Singurătate şi destin, prefaţa autorului, Bucureşti, 1991;
  • Mircea Vulcănescu, Logos şi eros, prefaţa editorului, Bucureşti, 1991; Dimensiunea românească a existenţei, prefaţa editorului, Bucureşti, 1991; Ultimul cuvânt, Bucureşti, 1992; Pentru o nouă spiritualitate filosofică, Bucureşti, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca); Dimensiunea românească a existenţei, I-III, prefaţa editorului, Bucureşti, 1992-1996 (în colaborare cu Zaharia Balinca); Prolegomene sociologice la satul românesc, prefaţa editorului, Bucureşti, 1997; Conjuncturi internaţionale. Cronici externe, prefaţa editorului , Bucureşti, 1998; Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti, prefaţa editorului, Bucureşti, 1998; De la Nae Ionescu la Criterion, Bucureşti, 2003;
  • Mihail Antoniade, Încercare asupra superficialităţii, prefaţa editorului, Bucureşti, 1992;
  • Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, Bucureşti, 1992 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu); Introducere la bunătatea timpului nostru, Bucureşti, 1992 (în colaborare cu Gabriel Liiceanu); Semnele Minervei, Bucureşti, 1994; Între suflet şi spirit, Bucureşti, 1996; Echilibrul spiritual, prefaţa editorului , Bucureşti, 1998; Despărţirea de Goethe, Bucureşti, 2000;
  • Grigore Popa, Jurnal metafizic, postfaţa editorului, Bucureşti, 1998, Pentru tine, Sfântă Transilvanie (Poezii), Bucureşti, 1998;
  • Constantin Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă şi destin, prefaţa editorului, Bucureşti, 1999; Publicistici politică, prefaţa editorului, Bucureşti, 2002; Caracter şi destin. Conferinţe la radio. 1930-1943, prefaţa editorului , Bucureşti, 2003;
  • Nae Ionescu, Opere, I, VI-VII, prefaţă de în colaborare cu Florica Diaconu, Bucureşti, 1999-2002 (în colaborare cu Dora Mezdrea);
  • Dumitru C. Amzăr, Gând, cuvânt şi faptă românească, Bucureşti, 2001;
  • Sorin Pavel, Krinonis sau Treptele singurătăţii, postfaţa editorului, Bucureşti, 2001;
  • Ion Zamfirescu, Spiritualităţi româneşti, prefaţa autorului, Bucureşti, 2001;
  • Ion Petrovici, Talentul oratoric. Conferinţe la radio. 1932-1943, prefaţa editorului , Bucureşti, 2002.

Antologii

  • Pro şi contra Emil Cioran, Bucureşti, 1998;
  • Estetică şi umanism (Omagiu lui Ion Ianoşi), Bucureşti, 1998;
  • Laudă diferenţei (Lui Henri Wald la 80 de ani), Bucureşti, 2001.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …