Marin Beşteliu

Marin Beşteliu (7 iunie 1939, Podari, judeţul Dolj) - istoric şi critic literar. Este fiul Anei (născută Dârju) şi al lui Atanasie Beşteliu, ţăran înstărit. Beşteliu urmează Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, funcţionează ca profesor de liceu şi devine apoi profesor la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova. Îşi susţine teza de doctorat în 1973, cu tema Elemente fantastice în romantismul românesc.

A debutat în 1968, în revista „Ramuri”, cu un studiu asupra manuscrisului dramei neterminate Sfârşitul de Gib I. Mihăescu şi a continuat să publice intermitent studii şi articole în revistele „Ramuri”, „Cronica” şi „Vatra”, despre poeţii romantici, literatura fantastică, epoca marilor clasici, precum şi recenzii de întâmpinare ale cărţilor de critică şi istorie literară.

Primul său volum, Realismul literaturii fantastice (1975), a fost primit cu interes, reprezentând cel dintâi eseu de proporţii asupra unei teme controversate, abia atunci repusă în discuţie la noi. În contextul epocii, autorul porneşte de la definirea fantasticului ca spaţiu literar cu un conţinut psihologic şi o expresie artistică specifice; experienţele creatoare sunt ordonate într-o imagine diacronică. Trimiterile la studiile consacrate fantasticului (Ţvetan Todorov, Roger Caillois) contribuie la o mai bună situare a contribuţiei proprii.

Imaginaţia scriitorilor romantici (1978) foloseşte un „criteriu” mai larg în individualizarea unei secţiuni a universului poetic romantic, spre a demonstra prezenţa în literatura română a unui filon complementar mult evidenţiatei vocaţii mesianice. Autorul cercetează operele „precursorilor” (Iancu Văcărescu, Gheorghe Asachi, Constantin Stamati), experienţele fragmentare ale generaţiei paşoptiste (Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri etc.), pentru a scoate în relief extinderea universului romantic imaginar în generaţia de tranziţie, ca şi momentul de sinteză şi plenitudine din opera eminesciană şi din poezia lui Alexandru Macedonski; bun cunoscător al istoriei literare, Beşteliu completează cu elemente inedite cadrul general.

Opera lui Mihai Eminescu este studiată monografic (jumătate din numărul de pagini al cărţii), pornind de la conspectarea unei „estetici a imaginaţiei” şi a câmpurilor poetice în care aceasta se afirmă: poezia erotică, poemele filosofice, construcţiile vizionare şi orizontul plutonic.

Alexandru Macedonski şi complexul modernităţii (1984), împreună cu ediţia din opera aceluiaşi autor, pe care Beşteliu o îngrijeşte, însoţind-o de un studiu despre primatul unicităţii, îl desemnează drept un atent cercetător al operei macedonskiene. Pornind de la profilul net individualizat al personalităţii poetului (narcisismul, megalomania, complexul persecuţiei etc.), Beşteliu descoperă mai întâi esenţa morală a complexului modernităţii (la Alexandru Macedonski echivalat cu pledoaria pentru propria poezie) şi impune „filonul de aur” al operei în diversele variante ale sublimării prin creaţie.

Psihocritica i-a sugerat un instrument de cercetare (reţelele de imagini) care poate servi la configurarea devenirii operei, de la intuiţii poetice spontane la obsedanta aspiraţie spre „excelsior”. Reţelele de imagini, adică disperarea şi sarcasmul, postura egolatră, mirajul, lumina, cu modificările de raporturi dintre ele, „scriu” destinul unui poet ce a debutat grăbit, fără o conştiinţă scriitoricească sigură, dar s-a restructurat profund după drama autoexilului, detaşându-se de contingent în creaţie şi transfigurând poetic evaziunea.

Opera literară

  • Realismul literaturii fantastice, Craiova, 1975;
  • Imaginaţia scriitorilor romantici, Craiova, 1978;
  • Alexandru Macedonski şi complexul modernităţii, Craiova, 1984;
  • Tudor Arghezi, poet religios, Bucureşti, 1999.

Ediţii

  • Vasile Voiculescu, Capul de zimbru, prefaţa editorului, Craiova, 1988;
  • Alexandru Macedonski, Cartea de aur, introducerea editorului, Craiova, 1995;
  • Poezia simbolistă românească, prefaţa editorului, Craiova, 2001.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …