Marile bătălii ale primului război mondial

Începutul războiului

Războiul s-a purtat pe toate continentele, pe ocean şi în colonii. Cele mai mari confruntări însă au avut loc în Europa, pe cele două fronturi principale: frontul de vest, unde s-au înfruntat trupele germane cu cele franco-engleze, şi frontul de est, unde Rusia se opunea trupelor reunite ale Germaniei şi ale Austro-Ungariei. Mai exista un front secundar balcanic, unde Serbia încerca să reziste atacurilor austro-ungare cărora li s-au adăugat cele turceşti şi bulgare.

1914-1915: De la războiul de mişcare la cel de poziţii

Pe frontul de vest, încălcând neutralitatea Belgiei, trupele germane au atacat Franţa prin nord. Blitzkrieg-ul, „războiul-fulger”, dădea roade, înaintarea germană fiind oprită abia pe râul Marna, la 40 de km de Paris. Victoria franco-engleză a pus capăt războiului de mişcare, înlocuindu-l cu războiul de poziţii până în 1918. Pe frontul de est, principalele operaţiuni militare de tip ofensiv au avut loc în Prusia Orientală, unde bătăliile de la Tannenberg şi de la Lacurile Mazuriene s-au soldat cu eşecuri pentru trupele ruseşti, în Balcani, Serbia a rezistat primelor atacuri austro-ungare, cărora însă li s-au adăugat şi cele ale Turciei.

În 1915 devenise clar că războiul va fi de durată. Beligeranţilor li s-au adăugat noi forţe: Italia de partea Antantei şi Bulgaria alături de Puterile Centrale. Totodată, metodele de luptă s-au schimbat, fiind angajate noi arme: tancul, avioanele de luptă, submarinele, gazele toxice. S-a trecut la războiul de uzură. Pe frontul de est noile acţiuni ofensive germane nu au avut însă succes. Serbia, datorită intrării în război a Bulgariei, a fost încercuită şi cucerită. Debarcarea trupelor anglo-franceze la Salonic a redeschis ostilităţile în zonă. Totuşi, bilanţul anului 1915 arăta eşecul războiului ofensiv pe toate fronturile şi instalarea războiului de poziţii care obliga soldaţii să sape tranşee şi să întindă linii de sârmă ghimpată.

Anul 1916

În anul 1916, direcţia principală a loviturilor armate s-a mutat pe frontul de vest, unde germanii au declanşat o uriaşă bătălie de uzură la Verdun, având ca obiectiv epuizarea forţelor adversarului. Proiectul a eşuat, înregistrându-se pierderi aproape egale de ambele părţi. Frontul de est a fost reactivat prin iniţierea unei noi ofensive ruseşti conduse de generalul Brusilov, soldată cu succes. S-a adăugat intrarea României în război, al cărei plan de campanie prevedea începerea ofensivei pe frontul din Transilvania şi operaţiuni defensive în sud. România a fost înfrântă, în condiţiile în care Antanta nu şi-a respectat angajamentele asumate. Două treimi din teritoriul său au fost ocupate de trupele germane, austro-ungare, bulgare şi turceşti. Pe frontul de vest, încercarea germanilor de a obţine o victorie hotărâtoare a eşuat, primind replica franceză în bătălia de pe râul Somme.

1917-1918

Războiul s-a extins considerabil, când, în 1917, provocate de războiul submarin, Statele Unite s-au alăturat Antantei. Cele mai importante bătălii europene s-au dat pe frontul de est, unde armatele române au obţinut mari victorii în luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Profitând de evenimentele din Rusia, agitată de revoluţia burghezo-democratică şi apoi de cea bolşevică, trupele germane şi austro-ungare având superioritatea numerică, au obţinut câteva victorii.

Anul 1917 s-a încheiat favorabil pentru Germania, care controla Belgia, nord-estul Franţei, Polonia, Lituania, regiunea veneţiană şi o mare parte a României. În ciuda acestei situaţii, deznodământul conflictului era încă departe, iar pacea nu era încă posibilă, deoarece harta operaţiunilor de război era prea favorabilă Triplei Alianţe pentru ca aceasta să consimtă unele concesii. Pe de altă parte, sacrificiile Antantei erau prea mari pentru a accepta o pace din care să nu câştige nimic. Anul 1918 a debutat sub aceleaşi auspicii favorabile Germaniei şi aliaţilor ei. Pacea de la Brest-Litovsk, prin care Rusia ieşea din război, marca pierderea controlului rusesc asupra teritoriului de la Golful Finic până în Ucraina, iar pacea de la Buftea-Bucureşti impunea României grele pierderi teritoriale şi economice.

Însă treptat superioritatea forţelor Antantei şi-a spus cuvântul. Contribuţia materială şi umană americană a sporit considerabil, iar dificultăţile navale provocate de războiul submarin au fost depăşite. Confruntate cu blocada economică a Antantei, Puterile Centrale erau măcinate de dificultăţi socio-economice crescânde. O ultimă acţiune ofensivă a acestora în vest a fost oprită pe râul Marna, marcând începutul sfârşitului.

România şi marile bătălii

Ofensiva românească din Transilvania, declanşată în vara anului 1916, a ajuns cu uşurinţă lângă Sibiu, Hunedoara, Sighişoara. A fost însă oprită de prăbuşirea frontului sudic românesc, unde bulgarii, susţinuţi de germanii conduşi de Mackensen, au repurtat succese la Turtucaia, Constanţa şi Cernavodă. Acalmia de pe alte fronturi a permis adversarilor să mobilizeze forţe uriaşe, astfel încât, rând pe rând, pe Jiu şi Olt, la Craiova, Neajlov - judeţul Argeş şi Bucureşti rezistenţa românească a fost spulberată.

În decembrie 1916, frontul s-a stabilizat pe crestele Carpaţilor Orientali şi în sudul Moldovei, pe linia Focşani-Nămoloasa. Refăcută în Moldova neocupată, armata română a purtat în vara anului 1917 lupte grele la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Sub comanda generalilor Alexandru Averescu şi Eremia Grigorescu, ostaşii români au reuşit să oprească ofensiva germană, creând premisele eliberării restului teritoriului. Ieşirea Rusiei din război, în toamna anului 1917, a amânat însă cu un an acest lucru. România a fost nevoită, după semnarea armistiţiului de la Focşani, să accepte prevederile aspre ale tratatului de la Buftea (Bucureşti), care însă nu au mai fost aplicate.

Check Also

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916)

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916) este o ofensivă aliată din …

Bătălia de pe Nil (1 august 1798)

Bătălia de pe Nil (1 august 1798) este o bătălie între flotele britanice conduse de …

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.)

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.) este un confruntare în care romanii conduşi de Scipio …

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863)

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863) este o bătălie din Războiul …

Bătălia de la Waterloo (18 iunie 1815)

Bătălia de la Waterloo (18 iunie 1815) este o înfrângerea definitivă a lui Napoleon şi …