Marchizieni

Marchizienii sunt o comunitate autohtonă din insulele Marchize (Polinezia Franceză) (circa 10.000 de persoane).

Sunt pescari şi cultivatori de legume. Adesea pleacă din ţară din raţiuni economice, în prezent sunt mai mult sau mai puţin occidentalizaţi. În trecut societatea lor era formată din numeroase clanuri şi subclanuri, legate între ele printr-o reţea de alianţe matrimoniale, întărită prin adopţii.

Catolicismul este net predominant asupra protestantismului larg răspândit în Polinezia. Din vechiul sistem de credinţe, în simbioză cu universul, sa păstrat, ca în întreagă zonă pacifică, o relaţie foarte strânsă cu cei decedaţi. Noţiunea de tapu (reguli de comportament, interdicţii) este foarte încetăţenită.

Limba marchizană aparţine subgrupului lingvistic polinezian oriental. Vorbită şi predată în şcoli, este concurată de franceză şi tahitiană.

Arta

Marchizienii au păstrat tradiţia sculpturii în lemn, piatră şi os. Pe scară mai redusă, realizează tapa (material vegetal); apreciază plantele ornamentale şi uleiurile parfumate.

Un mit occidental

Semnalaţi de o expediţie spaniolă încă din 1595, marchizienii descrişi de Cook, Langsdorff şi mulţi alţii au întrupat atât imaginea „bunului sălbatic” cât şi pe cea a războinicului primitiv, tatuat şi cu tendinţe spre antropofagie.

Mitul insulelor Marchize, arhipelag paradisiac dar în acelaşi timp aflat sub semnul morţii, a fost în mare măsură creat de scrierile lui Melville şi Stevenson, dar a fost întărit de faptul că Gauguin şi Jacques Brel le-au ales ca loc în care să-şi aştepte sfârşitul.

Istoric

Polinezienii ajunşi aici în jurul anului 200 î.Hr. au dobândit, ca urmare a relativei izolări geografice, un specific cultural original. Franţa a anexat arhipelagul în 1842, dar i-a arătat foarte puţin interes, acordând prioritate insulei Tahiti.

În secolul al XIX-lea a cunoscut un accentuat declin demografic (epidemii). În prezent se observă o oarecare renaştere culturală, însoţită de aspiraţia reechilibrării relaţiilor cu Franţa, comparativ cu Tahiti şi Insulele Societăţii.

Denumire: (autodenumire) ’enana, ’enata, kenana („fiinţă omenească”, „băştinaş”).

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …