Marcel Cornişor-Pop

Marcel Cornişor-Pop (14 februarie 1946, Arad) - eseist, traducător şi critic literar. Tatăl său, Gheorghe Corniş-Pop, a fost profesor şi, în perioada interbelică, editor al revistei „Şcoala noastră” din Zalău.

În 1968 Cornişor-Pop a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, cu o lucrare de licenţă despre poezia lui Robert Frost. În 1968 şi în 1971 urmează cursuri postuniversitare la Oxford şi Birmingham. Îşi dă doctoratul în 1979, cu o teză despre romanul simbolic al lui Herman Melville şi Thomas Wolfe. Debutase ca traducător şi eseist în timpul studiilor universitare, în revistele clujene „Steaua” şi „Tribuna”.

Între 1968 şi 1983 este asistent, lector, conferenţiar la Catedra de engleză a Universităţii din Timişoara, în 1983, beneficiind de o bursă Fulbright, s-a stabilit în Statele Unite şi a predat literatura engleză şi teoria literaturii la University of Northern Iowa, la Harvard University, ajungând profesor titular şi şef al Catedrei de literatură engleză şi comparată la Virginia Commonwealth University din Richmond.

Cronicar literar la revistele „Orizont” şi „Amfiteatru”, redactor-şef al revistei „Forum studenţesc” (1968-1974), colaborează şi la „Steaua”, „Tribuna”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’etudes litteraires” etc. A publicat şi a prefaţat traduceri în română din J.D. Salinger, Thomas Wolfe, Kurt Vonnegut Jr., Dylan Thomas, Ken Kesey şi traduceri în engleză din poeţi români contemporani. În 1982 îi apare studiul de sinteză Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic-simbolic, distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. După emigrare, a colaborat la revista „Agora”, a tradus în limba engleză şi a comentat volume din versurile lui Anghel Dumbrăveanu, Dorin Tudoran, Lucian Blaga.

Este coeditor al revistei de traduceri din poezie „Micromegas” şi redactor-şef al revistei „The Comparatist”, distinsă în 1996 cu Premiul Phoenix pentru activitate editorială remarcabilă, oferit de Council of Editors of Learned Tournais. Colaborator al unor publicaţii prestigioase ca „Poetics Today”, „Critique”, „The American Book Review”, „Partisan Review”, „Semiotics”, „Style” etc., recenzează în mod sistematic în reviste de specialitate lucrări româneşti de critică şi teorie literară. În 1992 a publicat volumul teoretic Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, devenit în scurt timp un titlu de referinţă în domeniu.

Anatomia balenei albe este o contribuţie, impecabil articulată metodologic, la explorarea tipologică a romanului american, aflat în curs de a-şi impune canoanele proprii, în contrast cu cele europene consacrate. Conform lui Cornişor-Pop, într-o atare întreprindere poetica ar beneficia de o perspectivă privilegiată asupra structurii multiplu etajate a romanului: planul tematic, arhitectura interioară, procesele semnificative şi, respectiv, funcţionarea retorică a discursului.

În studiul lui Cornişor-Pop, capodopera lui Herman Melville, Moby Dick, devine paradigma tare a unui tip de roman numit epopeic-simbolic (mitopoetic), a cărui descendenţă este urmărită până la Thomas Wolfe. În special în dimensiunea sa metapoetică modelul melvillian este proiectat ulterior asupra romanului american şi european modern, urmărindu-i-se tentaculele până la naraţiunea postmodernistă. Nu numai poetica şi exegeza de text profită de pe urma acestei practici interpretative, ci şi un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referinţă pentru comentarea altor opere, din timpuri şi din spaţii culturale diferite.

Hermeneutical Desire and Critical Rewriting porneşte de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiţionale şi adepţii lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidenţe textuale, situate deasupra oricărei posibilităţi de controversă. Ceilalţi, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile.

Declarată apodictic drept inevitabilă, legitimată conceptual şi metodologic, o astfel de polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului) şi alta deconstrucţionistă (interesată mai curând de construirea textului şi de contradicţiile semiozei). Studiul lui Cornişor-Pop sugerează căi de depăşire a acestei fracturi reducţioniste şi frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context socio-cultural şi ideologic cuprinzător, angajând strategii auctoriale şi de lectură diverse. Astfel redefinită, hermeneutica devine echivalentul unei experienţe complexe de rescriere.

În topografia critică actuală, Cornişor-Pop identifică patru dintre direcţiile sale fertile: critica orientată spre activarea cititorului (reader-reponse criticism); deconstrucţia de inspiraţie galică, patentată metodologic peste Ocean; critica de orientare feministă; în fine, lectura care uzează de grila semioticii culturale pe linia Bahtin sau Foucault. Evaluându-le comparativ, autorul observă că prima - în pofida extensiei şi a armăturii teoretice de care dispune - nu reuşeşte, cel puţin deocamdată, să racordeze semnificativ convenţiile de lectură cu factorii sociali şi instituţionali pe care acestea se sprijină. Celelalte trei direcţii, în schimb, mizează eficient pe acelaşi atu: ele reuşesc - cu mijloace extrem de diverse - să atragă atenţia asupra naturii disensioniste a lecturii.

În România, după 1989, Cornişor-Pop a publicat în limba engleză studiul The Unftnished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989 (1997). Studiul caută răspunsuri la o întrebare-cheie: a fost postmodernismul un proiect politic sau unul mai degrabă estetic? Pentru autor postmodernismul a fost un proiect de natură estetică şi - exact de aceea - unul eminamente politic, în plus, postmodernismul central şi est-european trebuie privit ca o provocare globală, adresată delimitărilor şi rupturilor de orice fel: dintre cultural şi politic, dintre individualitate şi lume, dintre cuvinte şi fapte.

Din unghiul de referinţă ales de autor, elementul dinamic care a mediat reaşezarea raporturilor dintre poetic şi politic, dintre practica literară şi reformismul ideologic, dintre conştiinţa est-europeană a defazării temporale faţă de Occident şi strategiile recuperatoare generate de ea se dovedeşte a fi spiritul critic. Într-un anume sens, el este protagonistul cărţii.

În România, literatura a avut tristul privilegiu de a fi fost cel mai sistematic discurs alternativ faţă de cel al puterii, ideologiile estetice asumându-şi, în diverse etape istorice, un rol activ în schimbarea socială. Iar elementul cultural portant, locomotiva care a tractat garnitura literaturii a fost conştiinţa critică. Paradigma postmodernistă parvine în România ceauşistă, printr-un efort critic (subteran, disperat), să ţină pasul cu Vestul. Traducător asiduu din literaturile anglo-saxone în română, tălmăcitor şi comentator al culturii româneşti peste Ocean, Cornişor-Pop este exemplarul unei specii mai degrabă rare: teoreticianul inspirat, cu fler speculativ, dublat de un practician meticulos, cu acces la tehnologia analitică de vârf.

Opera literară

  • Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic simbolic, Bucureşti, 1982;
  • Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Sarrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, New York, 1992; ediţia (Tentaţie hermeneutică şi rescriere critică), traducere de Corina Tiron, Bucureşti, 2000;
  • The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iaşi, 1997;
  • Narrative Innovation and Cultural Rewriting in the Cold War Era and After, New York - Londra, 2001.

Traduceri

  • J.D. Salinger, Nouă povestiri, Bucureşti, 1971;
  • Thomas Wolf, Priveşte, înger, către casă, Bucureşti, 1977;
  • Kurt Vonnegut Jr., Fii binecuvântat, domnule Rosewater, Bucureşti, 1980;
  • Dylan Thomas, Fiicele Rebecăi, Bucureşti, 1982;
  • Ken Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Bucureşti, 1983;
  • Dorin Tudoran, Viitorul facultativ, prefaţă de Ion Bogdan Lefter, Bucureşti, 1999.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …