Lumină lină, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară artă poetică

Tudor Arghezi, scriitor interbelic, este un inovator al limbajului artistic în poezie. Pornind de la forţa cuvântului, el creează o altă manieră literară, cunoscută sub denumirea de „estetica urâtului”.

Inovaţia stilistică argheziană constă în revalorificarea cuvintelor, cărora le dă noi sensuri, în ideea că acestea sunt atotputernice, pot schimba esenţa universului, concepţie care constituie arta poetică a lui Tudor Arghezi. Conceptul de artă poetică exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre lume şi viaţă a unui autor, despre menirea lui în univers şi despre misiunea artei sale, într-un limbaj literar care-l particularizează.

Poezia Lumină lină, de Tudor Arghezi, este o artă poetică argheziană, deoarece exprimă aspiraţia poetului pentru atingerea idealului absolut în creaţie. Altfel spus, crezul lui Arghezi este acela că artistul, creatorul de frumos este dominat de setea de a atinge perfecţiunea.

Poezia Lumină lină a fost publicată în volumul de debut Cuvinte potrivite din 1927 şi constituie una din creaţiile care exprimă arta lui poetică, alături de Testament, Rugă de seară, Cuvânt şi altele.

Titlul

Titlul poeziei este o metaforă care sugerează aspiraţia eului liric spre atingerea perfecţiunii prin creaţie, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, „lumină”, determinat de un epitet sugestiv, „lină”. Metafora titlului este inedită şi prin aliteraţia l - l, care sugerează profunzimea stărilor poetice, aşezarea eului liric într-o linişte interioară.

Structura, semnificaţiile şi limbajul artistic

Poezia Lumină lină este alcătuită din patru catrene (strofe de câte patru versuri) şi exprimă aspiraţia spre ideal, spre absolut, pentru a cărui împlinire artistul este capabil de sacrificiul suprem.

Tudor Arghezi

Metafora care îl simbolizează pe poet este albina, aleasă de Arghezi pentru câteva trăsături sugestive: menirea de a poleniza sugerează misiunea poetului de a crea şi de a răspândi arta, hărnicia ilustrează truda artistului, delicateţea exprimă sensibilitate interioară, frumuseţea ca simbol pentru artă.

Prima strofă

Strofa întâi începe cu o adresare directă printr-un vocativ determinat de un epitet prin inversiune, „uşoară zburătoare”. Personificată, albina se află într-o situaţie dramatică, exprimată de contrastul verbelor la gerunziu - „Zăcând aci, pe-o margine de drum, / Şi nu dormind într-un polen de floare” şi amplificată de metaforele oare sugerează posibila fericire, dacă idealul ar fi fost atins - „învăluită-n aur şi parfum?”.

Strofa a doua

Strofa a doua continuă adresarea directă şi argumentează dramatismul situaţiei din prima strofă, albina-poet nu a ascultat sfatul dat de „vântul de la stup”, ci s-a lăsat dominată de patima pentru ideal, ilustrată de o metaforă foarte sugestivă: „Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei”. Consecinţa nefastă nu întârzie să se arate şi ea cade răpusă de propriul ideal: „Şi darurile-acum, ale zambilei, / Puteri le-amorţite ţi le rup”.

Strofa a treia

Strofa a treia ilustrează, tot prin adresare directă, tristeţea sfâşietoare a eşecului, a neputinţei de a atinge absolutul: „Voind să duci tezaurul de ceară, / Te prăbuşişi din drumul cel înalt”. Compasiunea eului liric este patetică şi afectivă pentru sacrificiul făcut din setea mistuitoare a perfecţiunii creaţiei, într-o solitudine deplină: „Cine-o să vie, trupul tău de-afară / Să-l caute şi-n jur să sufle cald?”. Interogaţia retorică din final este deprimantă, pentru că nimeni din afară nu poate opri patima distrugătoare a idealului de creaţie.

Ultima strofă

Concluzia poeziei este ilustrată în ultima strofă, simbolizând ideea că omul care aspiră către un ideal de neatins este devorat de această patimă mistuitoare: „Cu aripa-n ţărână şi în vis. / Strânge la piept comoara ta deplină”. Ultimele două versuri exprimă veneraţia eului poetic şi admiraţia pentru capacitatea unei fiinţe superioare, simbolizate de vocativul „frumoasa mea albină”, de a se sacrifica pentru împlinirea idealului absolut.

Epitetul în inversiune accentuează trăsăturile excepţionale ce caracterizează fiinţa deosebită, pentru care poetul îşi declară, în mod direct, sentimentele profunde „Cât te iubesc, frumoasa mea albină”. Melancolia plină de admiraţie a eului liric este exprimată în ultimul vers al poeziei, pentru faptul că fiinţa superioară, simbolizată de albină, a avut forţa de face sacrificiul suprem în numele idealului imposibil de atins de un muritor.

Prozodia

În strofele unu şi trei rima este încrucişată, iar în strofele doi şi patru rima este îmbrăţişată. Măsura versurilor este de 10-11 silabe, distribuite simetric în cele patru catrene.

Poezia Lumină lină este reprezentativă pentru originalitatea creaţiei argheziene, fund înnobilată cu puternice şi profunde accente filozofice, ceea ce face ca poezia să capete, totodată, aspect de meditaţie şi elegie. Ideile superioare ale crezului artistic privind aspiraţia poetului spre împlinirea idealului absolut, încărcate de nostalgie şi tristeţe, pătrunse de o profundă meditaţie filozofică, argumentează că poezia Lumină lină este o artă poetică.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …