Lucian Costin

Lucian Costin (pseudonimul literar al lui Ion Gh. Costiniuc) (11 septembrie 1887, Lisaura, judeţul Suceava - 10 septembrie 1951, Caransebeş, judeţul Caraş-Severin) - poet, folclorist şi publicist. Este fiul Marandei şi al lui Gheorghe Costiniuc. Frecventează clasele primare la şcolile din Tişăuţi şi Lisaura, după care este elev al Liceului de băieţi din Suceava. Se înscrie la Facultatea de Geografie a Universităţii din Cernăuţi, audiind, între 1910 şi 1914, pe lângă cursurile acestei facultăţi, şi prelegeri de istorie, filosofie şi limba română; între profesorii preferaţi se numără Sextil Puşcariu.

După o specializare de 2 ani la Viena (1914-1916), funcţionează ca profesor de geografie la Liceul de Băieţi din Suceava (1916-1918), unde intră în conflict cu unioniştii bucovineni, care îl acuză de sentimente filoaustriece. Costin pleacă din Suceava şi, după scurte treceri ca profesor prin Oraviţa şi Timişoara, se stabileşte la Caransebeş, ca profesor titular definitiv al Liceului „Traian Doda”. A fost membru al Societăţii Scriitorilor Români, al Societăţii Regale de Geografie şi, în urma publicării unor studii de geografie şi de geologie, membru al Academiei Germane din Munchen. A întemeiat şi a condus revista „Banatul literar” (1934-1938).

Debutează cu poezii mărunte şi articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susţinut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvoraşul”, „Şezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeş), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc” şi „Conştiinţa naţională” (Craiova). Publică, între 1925 şi 1933, numeroase broşuri cuprinzând culegeri de folclor bănăţean, dintre care majoritatea în colecţia „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era.

În zona aceloraşi preocupări se situează şi două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănăţean (I-II, 1926-1934) şi Studii asupra folclorului bănăţean (1, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănăţean” şi conţine şi un glosar cuprinzând expli­carea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenţionează o abordare a morfologiei şi esteticii folclorului din zona de vest a ţării, cu referiri la principalele direcţii tematice şi cu prezentarea aplicată a două specii, balada şi ghicitorile. Rezultatul acestor constante preocupări pentru folclorul din Banat este de redusă valoare ştiinţifică, Costin dovedindu-se mai degrabă un entuziast şi mai puţin un cercetător informat şi dotat cu spirit de discernământ.

Un alt studiu, declarat de estetică literară, Câteva note despre inducţia poetică (1930), avansează, într-o argumentare naivă, puncte de vedere personale asupra „stării de poezie”.

Costin este şi autorul unor volume de beletristică, dintre care două cuprind amintiri şi foiletoane sub titlul Din viaţa scriitorilor (1937), iar celelalte adună aproape toate versurile publicate în periodice: Cântecele mele (I-II, 1922-1924), Privelişti şi reverii (1929), Astrale (1931), Muguri (1935), Peisagii şi simfonii (1936) şi De prin secoli... (1936).

Convingerea lui Costin, mărturisită în paginile intitulate Din viaţa scriitorilor, este că poezia sa oferă literaturii române replica lirică a prozei sadoveniene, motiv pentru care se consideră „unic” în ceea ce priveşte „savoarea graiului vechi” folosit în poeme. Sunt însă exerciţii poetice modeste, elanului cu care se apropie de tematica istorică, religioasă, filosofică sau socială corespunzându-i doar în neînsemnată măsură performanţa artistică.

Costin cultivă o poezie închinată pământului şi perma­nenţelor istoriei noastre (Privelişti şi reverii), abordează meditaţia religioasă, pastelul şi poezia de dragoste (Peisagii şi simfonii), discursul filosofic, alimentat de reflecţia referitoare la infinitul timpului şi spaţiului (Astrale). Autorul mânuieşte un vers fără calităţi poetice notabile, în care apar tendinţe de aliniere la forme prozodice îndrăzneţe, anulate însă de plati­tudinea imaginilor şi a simbolurilor sau de rigiditatea decla­rativă a sentenţelor.

A semnat şi două traduceri: comedia într-un act Trei pălării de damă de Paul Siraudin şi A. Brentano (1926) şi Tălmăciri din liricii germani contimporani (1926), o antologie mediocră din versurile a 63 de poeţi germani.

Opera literară

  • Cântecele mele, I-II, Bucureşti, 1922-1924;
  • Graiul bănăţean, I-II, Timişoara, 1926-1934;
  • Privelişti şi reverii, Timişoara, 1929;
  • Studii asupra folclorului bănăţean, I, Timişoara, 1930;
  • Câteva note despre inducţia poetică, Timişoara, 1930;
  • Scriitorul bănăţean Mihail Gaspar, Craiova, 1930;
  • Astrale, Craiova, 1931;
  • Muguri, Craiova, 1935;
  • De prin secoli..., Craiova, 1936;
  • Peisagii şi simfonii, Craiova, 1936;
  • Din viaţa scriitorilor, I-II, Bucureşti, 1937;
  • Monografia satului Lisaura (în colaborare cu Gheorghe Mihuţă), Suceava, 1939;
  • Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944.

Culegeri

  • Mărgăritarele Banatului Mare, Timişoara, 1925;
  • Basme, istorioare, legende şi anecdote, Bucureşti, 1926;
  • Balade, Timişoara, 1927;
  • Basme şi istorioare, Timişoara, 1927;
  • Doine şi romanţe. Balade, legende, strigături la joc, Timişoara, 1927;
  • Legende, Timişoara, 1927;
  • Snoave, Timişoara, 1927;
  • Anecdote din popor pentru popor, Timişoara, 1928;
  • Balade bănăţene, Craiova, 1938;
  • Ghicitorile bănăţene, Craiova, 1941;
  • Anecdote, snoave, legende, Craiova.

Traduceri

  • Paul Siraudin şi A. Brentano, Trei pălării de damă, Bucureşti, 1926;
  • Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timişoara, 1926.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …