Livia Cotorcea

Livia Cotorcea (5 mai 1940, Drânceni, judeţul Vaslui) - traducătoare, critic şi teoretician literar. Este fiica Agripinei şi a lui Gheorghe Olăieru, controlor de calitate.

Urmează gimnaziul la Burdujeni (Suceava) şi liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultăţii de Filologie-Istorie-Filosofie a Univer­sităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. După absolvire (1962) este angajată ca asistentă la Catedra de limbă şi literatură rusă din cadrul Universităţii ieşene, în 1995 devenind profesor la aceeaşi catedră. Colaborează la numeroase publicaţii din ţară şi străinătate, printre care „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Romanoslavica” şi „Cahiers roumaines d’etudes litteraires”. Este membră a Comisiei de Poetică şi Stilistică, a Comitetului Internaţional al Slaviştilor, redactor al publicaţiei „Studii de slavistică”.

Cercetările întreprinse de Cotorcea sunt consacrate aproape în exclusivitate scriitorilor ruşi. Fiecare personalitate literară este supusă demersului hermeneutic în funcţie de spaţiul ideologic-cultural în care aceasta apare şi evoluează. În cuprinsul analizelor se întrevăd două tipuri de biografie ce acţionează sinergie: prima este reprezentată de surprinderea gesturilor culturale semnificative ale autorului, cea de-a doua fiind biografia ideilor, ipostază explorată teoretic spre a deschide orizontul interpretării. Pentru Cotorcea biografia constituie un punct de plecare chiar şi atunci când analizează scrierile unor teoreticieni ai literaturii, precum I.B. Şklovski, B. Tomaşevski, M.M. Bahtin etc.

Este şi cazul lucrării Teoria limbajului poetic (1994), care prezintă cele mai importante orientări referitoare la modalităţile de abordare a limbajului poetic în Şcoala filologică rusă. Lirica lui Lermontov (1983), lucrare subintitulată Consideraţii tematico-structurale, propune o viziune asupra imagi­narului poetului, văzut ca sumă a momentelor fundamentale ale cuceririi şi eliberării eului. Sunt urmărite şi comentate cu pasiunea dezbaterii teoretice acele elemente care provoacă „separarea orgolioasă a sinelui de realul obiectiv” şi, implicit, transformarea universului exterior: insubordonarea la existenţă şi moarte, crearea de simboluri ale timpului şi spa­ţiului.

Introducere în opera lui Velimir Hlebnicov (1997) constituie o lucrare de pionierat în cercetarea operei unuia dintre cei mai importanţi scriitori ai avangardei ruse. Sunt urmărite, în prima parte, destinul receptării lui Hlebnicov şi modul prin care acesta devine creator de limbă, sensul final ce decurge din investigarea structurilor poematice ducând spre configurarea operei ca expresie a unităţii şi armoniei lumii. Studiul este însoţit de o antologie de texte care ilustrează domeniile şi formele poetice abordate de scriitor, de la poezia lirică la nota de jurnal, prin poem, proză artistică, piesă de teatru, articol, eseu teoretic şi manifest literar. Saturnia (1995), o culegere de versuri proprii, relevă aplecarea autoarei şi spre creaţia poetică.

Opera literară

  • Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu Sorina Bălănescu), Iaşi, 1976;
  • Lirica lui Lermontov. Consideraţii tematico-structurale, Iaşi, 1983;
  • Teoria limbajului poetic. Şcoala filologică rusă, Iaşi, 1994;
  • Terminologie poetică şi retorică (în colaborare), Iaşi, 1994;
  • Saturnia, Iaşi, 1995;
  • În căutarea formei, Iaşi, 1995;
  • Introducere în opera lui Velimir Hlebnicov, Brăila, 1997.

Antologii

  • Teoria limbajului poetic în ştiinţa filologică rusă şi sovietică, introducerea editorului, Iaşi, 1983.

Traduceri

  • Agnia, fiica focului. Proză scurtă sovietică, Iaşi, 1982 (în colaborare cu Adriana Nicoară);
  • E. Zameatin, Insularii, Biciul lui Dumnezeu;
  • M. Aldanov, Astrologul;
  • Vladimir Nabokov, Invitaţie la supliciu, Iaşi, 1993;
  • Zamfir Bălan, Serghei Feodosiev, Panait lstrati - omul care nu aderă la nimic;
  • Documente din Rusia Sovietică, Brăila, 1996 (în colaborare cu Carmen Ţurcan);
  • M. Agheev, Romanul cocainei, Iaşi, 1997;
  • M. Aldanov, Cheia, Brăila, 1998;
  • Cântec despre oastea lui Igor, Iaşi, 2000;
  • Osip Mandelştam, Eseu despre Danie, Iaşi, 2001.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …