Literatura populară în Transilvania în secolul al XVII-lea

În condiţiile vieţii culturale a veacului al XVII-lea, tradiţiile sănătoase ale poeziei n-au fost valorificate de creaţia poetică savantă a umanismului în decădere, ci de cântecele populare transmise oral şi de literatura în manuscris, oarecum clandestină. În poezia populară se reflectă limpede antagonismele sociale, lupta maselor ţărăneşti împotriva exploatării tot mai apăsătoare. Aşa sunt în acest veac „cântecele cerşetorilor” şi continuă a fi baladele populare.

Aceste producţii s-au răspândit în toată Transilvania, dar mai ales în regiunile unde iobăgimea gemea mai cumplit sub apăsarea feudală. În balade, conflictul dramatic e generat de nedreapta orânduire feudală şi de luptele cu turcii sau cu imperialii. Dintre baladele transilvane pot fi citate frumoase exemple, cu teme comune. De exemplu, balada românească Meşterul Manole şi balada despre Clement zidarul (Kornuves Kelemen) în limba maghiară, sunt creaţii populare cu acelaşi subiect.

Împrejurările din această epocă au fost favorabile literaturii „clandestine”, apărută încă din secolul al XVI-lea ca o literatură de tranziţie între poezia orală a poporului şi între cea scrisă a clasei stăpânitoare. Ea cuprinde cântece de vitejie, evocând luptele împotriva turcilor şi austriecilor, poezii politice cu tendinţe antihabsburgice, cântece ale emigraţilor.

Aşa-numitele cântece ale „flăcăilor săraci” în limba maghiară şi „cântecele orfanilor” în limba germană zugrăvesc cu mult realism exploatarea nemiloasă şi mizeria poporului muncitor şi curajul acelora care au îndrăznit să stea în fruntea luptei pentru popor. Această literatură a însoţit şi pregătirea răscoalelor curuţeşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.

Găsim de asemenea poezii ocazionale, cântece lumeşti şi poezii de dragoste, considerate de biserică „deşarte”. Între acestea amintim un Cântec românesc de-dragoste scris şi câteva versuri de factură populară din 1672, păstrate în Codicele Nicolae Petrovai de Petrova din Maramureş; melodia cântecului e notată în Codicele Vietoris, amintit mai sus.

Urmărite de feudali şi de biserică, aceste cântece s-au răspândit, fie oral, fie în manuscris. Autorii acestei literaturi de manuscrise,, prigoniţi şi dispreţuiţi de „literaţii” oficiali, au fost diecii, preoţii de la sate, dascălii, micii nobili cu puţină instrucţiune şi ostaşii din cetăţile de la graniţe, adică în general elemente ştiutoare de carte apropiate de popor.

De aceea rezultatele activităţii lor literare se deosebesc de producţiile poeziei populare, dar pot fi tratate alături de aceasta, pentru că, prin elementele lor populare-şi prin cele provenite din literatura cultă, au constituit legătura continuă şi rodnică între poezia populară şi literatura progresistă: această literatură a dat glas-sentimentelor celor exploataţi şi a salvat cu ajutorul scrisului, pentru posteritate, fragmente importante din cultura populară, atât de preţuită azi.

Interesul mărit faţă de literatură în general se observă şi în circulaţia cărţilor populare. În Transilvania, în Codex Negoianus, scris de Ioan Românul din Sâmpetru (Haţeg) în 1620, se cuprinde cea mai veche copie în limba română a Alexandriei. Spre sfârşitul secolului şi în primii ani ai celui următor, Costea Dascălul se îndeletnicea la Braşov cu copierea mai multor cărţi populare ca Albinuţa sau Floarea darurilor, Sindipa filosoful, Viaţa lui Esop etc. Aceste cărţi, care circulau în manuscris, fac dovada că numărul cititorilor în secolul al XVII-lea a crescut şi sunt o mărturie a sporirii interesului pentru cultura laică.

Check Also

Participarea Transilvaniei la Războiul de 30 de ani

Domnia lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) a început sub auspicii nu prea favorabile. Nobilimea, împărţită …

Populaţia Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea, mai ales în cea de a doua jumătate, reprezintă în general, în …

Procesul de fărâmiţare feudală în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi tendinţele de autonomie ale voievodatului transilvănean

Dezvoltarea economică Perioada din istoria Transilvaniei ce începe cu a doua jumătate a secolului al …

Desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania în a doua jumătate a anului 1848

Printr-o politică greşită a guvernului ungar, dar mai ales prin politica reacţionară a guberniului şi …

Mineritul în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Încă din primii ani ai stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, Curtea de la Viena a luat …