Literatura filozofico-ştiinţifică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Varianta transilvană a cartezianismului a fost departe de a reprezenta întregul conţinut de idei al acestui curent, totuşi, prin influenţa sa asupra educaţiei păturilor instruite, a contribuit la dezvoltarea interesului pentru ştiinţele naturii. Rolul cel mai însemnat în răspândirea noilor curente de idei l-a jucat Ioan Apaczai Csere (1625-1659). Acest fiu de ţăran din regiunea Braşovului, după studiile urmate la colegiul din Alba Iulia, a petrecut cinci ani la universităţile din Olanda (1648-1653), mai ales la Utrecht.

Încă în Olanda fiind, el a alcătuit Enciclopedia maghiară (Magyar Encyclopaedia), Utrecht (1653) destinată ca manual pentru şcolile din Transilvania. Marea noutate a capitolelor filozofice din această enciclopedie o constituie spiritul cartezian în care au fost scrise. Cartezianismul lui Apaczai se vădeşte şi în importanţa acordată în enciclopedie ştiinţelor naturii, iar experienţa câştigată în Olanda, unde a avut loc prima revoluţie burgheză, precum şi ideile înaintate din Anglia vecină, l-au ajutat la înfierarea fără milă a relaţiilor sociale înapoiate din Transilvania - „Din tratamentul nemilos faţă de jeleri s-a născut nenorocita iobăgie din zilele noastre, care întrece în multe regiuni ale ţării chiar şi sclavagismul egiptean”, afirmă el în enciclopedie.

După întoarcerea în ţară, în 1653, tânărul învăţat a fost numit profesor la şcoala superioară din Alba Iulia. În cuvântul său inaugural, De studio sapientiae, Apaczai face o critică aspră stărilor sociale şi culturale din Transilvania, se plânge de rămânerea în urmă a poporului şi face mustrări pentru neglijarea meseriilor şi a cunoştinţelor practice. Pentru concepţiile lui puritane şi carteziene, Apaczai fu înlăturat în 1655 de la colegiul din Alba Iulia. Ajuns la Cluj, s-a străduit să modernizeze şcoala reformată din acest oraş. În lecţia lui inaugurală, De summa scholarum necessitate (1656), el a atacat într-un mod şi mai viguros orânduirea feudală.

Sub influenţa filozofiei carteziene, unii teologi transilvani au încercat să realizeze un compromis între dogmele credinţei şi teoria cunoaşterii a lui Descartes. Sprijiniţi de personalităţi laice cu orizont cultural mai larg, ca Nicolae Bethlen, ei au izbutit, în ciuda atacurilor ortodoxiei protestante, să răspândească multe elemente ale raţionalismului în cultura transilvană.

Un rol însemnat în această privinţă l-au jucat lucrările Vita triumphans civilis (1688) a lui Nicolae Apati şi Philosophia prima seu metaphysica brevibus aphorismis delineata (1682) a lui Ioan Pap Szathmari, primul compendiu de filozofie carteziană în Transilvania. Pe o poziţie opusă, încadrându-se în curentul de reacţie catolică, se situează Gavriil Ivul (1619-1678), autorul celor dintâi lucrări de filozofie tipărite de un român transilvan: Logica (1654), Philosophia (1655) şi Philosophia novella (1661).

În secolul al XVII-lea s-a creat şi o literatură politică, menită să justifice existenţa statului transilvan, condus de principi reformaţi, faţă de pretenţiile Habsburgilor catolici (Petru Alvinczi) şi în acelaşi timp să susţină autoritatea princiară. Între operele reprezentative ale acestei literaturi au fost Oglinda regilor (Kiralyoknak tukore, 1626), scrisă de Ioan Fusus, şi lucrarea lui Andrei Pragai, Ceasornicul domnilor (Fejedelmeknek serkento oraja, 1628), după modelul spaniol al lui Guevara (prelucrat şi de Nicolae Costin).

Check Also

Participarea Transilvaniei la Războiul de 30 de ani

Domnia lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) a început sub auspicii nu prea favorabile. Nobilimea, împărţită …

Populaţia Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea, mai ales în cea de a doua jumătate, reprezintă în general, în …

Procesul de fărâmiţare feudală în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi tendinţele de autonomie ale voievodatului transilvănean

Dezvoltarea economică Perioada din istoria Transilvaniei ce începe cu a doua jumătate a secolului al …

Desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania în a doua jumătate a anului 1848

Printr-o politică greşită a guvernului ungar, dar mai ales prin politica reacţionară a guberniului şi …

Mineritul în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Încă din primii ani ai stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, Curtea de la Viena a luat …