Literatura didactico-ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În domeniul pregătirii ştiinţifice, ca şi într-acel al lecturilor literare, trebuie să facem o distincţie între cunoscătorii de limbi străine pregătiţi m şcolile greceşti, adică elemente îndeobşte din sânul clasei dominante, şi cărturarii mai modeşti, care citeau doar în propria limbă şi cel mult în slavoneşte. Pentru cei dintâi, posibilităţile erau mult mai largi, noţiunile ştiinţifice fiindu-le mai uşor accesibile.

În afara cărţilor rămase până azi sau menţionate în cataloagele de biblioteci, s-au păstrat foarte numeroase caiete de note ale elevilor din acea vreme sau de cursuri ale profesorilor, care arată cunoştinţele de matematici, ştiinţe fizico-naturale, geografie ce se dobândeau în şcolile greceşti. Lucrările în româneşte sunt mai modeste, dar ele interesează în primul rând tocmai prin mai larga răspândire pe care au putut-o avea. Mai întâi trebuie menţionat faptul că dacă în secolul al XVII-lea nu s-a tipărit în Moldova şi Ţara Românească decât o singură bucoavnă în greceşte, din secolul al XVIII-lea au ajuns până la noi mai multe manuale pentru începători, în limba română.

În 1726 se tipăreşte la Râmnic, sub stăpânirea austriacă, o Întâie învăţătură pentru tineri, din porunca şi cu cheltuiala mitropolitului de Belgrad, Moise Petrovici, pe atunci ierarh şi peste românii ortodocşi din Transilvania şi Oltenia. Mica tipăritură are faţă în faţă, textul slavon şi cel românesc. Dacă în următoarele două ediţii, din 1727 şi 1734, textul românesc nu va mai figura, în schimb, tot la Râmnic, se va tipări în 1749 o Bucoavnă pentru învăţătura pruncilor, numai în limba română. Şase ani mai târziu, în 1755, se tipărea şi la Iaşi un Bucvar sau înceapere de învăţătură.

La Râmnic se tipărea în 1755 o gramatică slavonă „cu stăruinţa şi cheltuiala” arhiepiscopului de Karlowitz, iar din ultimele decenii ale secolului avem două gramatici româneşti, dintre care una, a ieromonahului Macarie, pregătită pentru tipar în anii 1769-1774, a rămas în manuscris, iar cealaltă, a lui Toader Şcoleriu, a apărut la Iaşi în 1789.

Un nou lexicon slavo-român, după acelaşi model rus folosit în secolul al XVII-lea de Mardarie Cozianul, este alcătuit în Moldova la 1740. În 1746 se copia, de asemenea în Moldova, un vocabular ruso-român, însoţit în acelaşi manuscris de o gramatică rusească, ceea ce-i precizează scopul didactic. În 1769 începea pregătirea de către Luca Ianuleos a unui mare dicţionar în zece limbi, între care şi română, al cărui manuscris cuprinde nouă volume.

Din 1766-1776 avem copia unei cosmografii, „adecă izvodirea lumii”, pregătită pentru Sofronie, egumenul Coziei. Un alt manuscris poartă însemnarea: Cosmografie, adecă izvodirea lumii, care acum întâiu s-au scris româneşte... în anul mântuirii 1774, ceea ce lasă să se înţeleagă că ar fi vorba de o nouă traducere. Este de presupus că şi traducerea altor manuale de ştiinţe a început mai devreme decât ştim azi. Cel de geografie al lui Amfilohie, de pildă, se ştie că era folosit în şcoala de la Putna cu 18 ani înainte de a se tipări.

Încă de pe la 1750, un Dumitrachi „scriitor” traduce Cugetările comitelui de Oxenstierna, autor suedez din secolul al XVII-lea. Dar şi în traduceri, efortul cel mai mare se îndreaptă, ca şi în creaţia originală, spre cunoaşterea trecutului. Alături de operele beletristice, cele istoriografice vor cunoaşte cea mai mare varietate şi cea mai largă circulaţie manuscrisă. Odată cu cercetarea acestora, ne vom opri şi asupra operei geografice a lui Dimitrie Cantemir, care reprezintă o contribuţie românească de prima mână la ştiinţa europeană a vremii.

Check Also

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un …

Consolidarea poziţiei internaţionale a Moldovei (1365-1400)

Statul feudal moldovean s-a consolidat şi şi-a desăvârşit organizarea în a doua jumătate a secolului …

Cauzele interne şi externe ale înfrângerii Revoluţiei din 1848 în Ţara Românească

Înfrângerea revoluţiei a fost determinată de faptul că în ţară capitalismul era slab dezvoltat şi …

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan …

Întărirea presiunii otomane asupra Ţării Româneşti (1496-1521)

La sfârşitul secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea, istoria Ţării …