Leo Butnaru

Leo Butnaru (5 ianuarie 1949, Negureni, raionul Orhei, Republica Moldova) - poet şi prozator.

Este fiul Anastasiei (născută Munteanu) şi al lui Teodor Butnaru, ţărani. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Filologie (1967-1972). A fost redactor la „Tinerimea Moldovei”, „Literatură şi artă”, „Noutăţi editoriale”, şef al secţiei relaţii la Uniunea Scriitorilor, iar din 1993 redactor coordonator la Editura Uniunii Scriitorilor şi redactor-şef la „Moldova”. Poezia sa nu urmează programatic o anumită orientare (tradiţionalistă, modernistă, postmodernistă), deşi fragmentarismul este o trăsătură a viziunii moderne asupra lumii.

Butnaru scrie un jurnal liric „în fărâme” aforistice, pendulând între haiku şi concetti. Glacial-intelectualizată, poezia înclină spre definiţii lapidare în stil gnomic („Doar un fir de nisip încape / Între inimile noastre. Din el / Perlă ar putea să apară, / Dar şi pustiul cu el / Poate începe...”), dar păstrează o trăire tensionată a raporturilor cu lumea („Nerăbdătoare şi fugă degrabă, / dovadă de taină amară, / căsuţa cu sclipăt de salbă - / iluzia mea necesară”). Povestirile, eseurile, interviurile realizate de Butnaru denotă un nivel de cultură elevat, gust şi vervă publicistică.

În ultimele cărţi - Îngerul şi croitoreasa (1998), Lamentaţia Semiramidei (2000, Premiul Naţional al Republicii Moldova), Lampa şi oglinda (2001), Strictul necesar (2002) etc. - apare o varietate de formule, prin care autorul îşi valorifică biografia şi se dedă unui experimentalism radical, de esenţă postmodernă. Autoreferenţialul - liric, eseistico-publicistic - se alimentează atât din cotidian, din „feliile de viaţă”, cât şi din proiecţii fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri.

Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcţia cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic şi jocurile computerizate, numite „Edgar Poetice jocuri” (de perspectivă, grafice, „hagiografice” etc.). Intertextualitatea devine substanţa din care se hrănesc viziuni fanteziste, autoironice, groteşti, poetul invocând fie „poezie şi sărăcie” (Mihai Eminescu), fie „pana frântă a lui Balzac”, fie „sabia ruginită a lui Napoleon”. Jocul intelectualist este însoţit de efuziuni lirice generate de o trăire şi de o reflecţie existenţială aparte, în esenţa lor, genuine.

Opera literară

  • Aripă în lumină, Chişinău, 1976;
  • Sâmbătă spre duminică, Chişinău, 1983;
  • Formula de politeţe, Chişinău, 1985;
  • Duminici lucrătoare, Chişinău, 1988;
  • Răspuns şi răspundere, Chişinău, 1989;
  • Papucei cu felinare, Chişinău, 1989;
  • De ce tocmai mâine-poimâine, Chişinău, 1990;
  • La desfrunzirea brăduţilor, Chişinău, 1991;
  • Umbra ca martor, Chişinău, 1991;
  • Şoimul de aur, Chişinău, 1991;
  • Iluzia necesară, Iaşi, 1993; ediţia Bucureşti, 1998;
  • Puntea de acces, Chişinău, 1993;
  • Întrebarea de sine, Chişinău, 1994;
  • Supunerea de sine. Coordonate şi esenţe spirituale, Chişinău, 1994;
  • Prezenţa celuilalt. Coordonate şi esenţe spirituale, Chişinău, 1997;
  • Carantina maşină de scris, Chişinău, 1997;
  • Vieţi neparalele, Alba Iulia, 1997;
  • Îngerul şi croitoreasa, Chişinău, 1998;
  • Gladiatorul de destine sau Bal (de)mascat, Bucureşti, 1998;
  • Identificare de adresă, Timişoara, 1999;
  • Lamentaţia Semiramidei, Timişoara, 2000;
  • Student pe timpul rinocerilor, Chişinău, 2000;
  • Lampa şi oglinda, Chişinău, 2001;
  • Strictul necesar, Chişinău, 2002;
  • Ceasornicul din măr, Deva, 2002;
  • Pe lângă ştreang, steag şi înger, Cluj Napoca, 2003.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …