Kurzi

Kurzii sunt un popor împărţit între Turcia (13 mi­lioanei), Iran (17 milioane), Irak (5 milioane) şi Siria (1 milion); o diaspora importantă (circa 7 milioane) este răspândită pe toate continentele, dar îndeosebi în Europa (600.000), Caucaz (500.000) şi ţările din Orientul Apropiat (200.000).

Ţinut de munţi şi podişuri, bogat în ape, Kurdistanul este propice creşterii anima­lelor (îndeosebi capre şi oi) şi culturilor agricole (orez, cartofi, tomate, vinete, dovle­cei, gombo, pepeni verzi şi galbeni, caişi, viţă de vie, rodii, portocali, tutun). Pre­zenţa minereurilor (fier, aur, argint, crom, cupru) şi mai ales a hidrocarburilor, în apropiere de Kirkuk, Moşul şi Diyarbekir a stârnit interesul străinilor şi a situat ţinu­tul în inima unor mize geopolitice.

Organizarea socială a kurzilor se bazează şi astăzi pe familia extinsă patrilineară (în sânul căreia era posibilă poligamia), şi pe grupări tribale care îşi aveau fiecare un teritoriu şi un patriarh (agha), dar este puternic marcată de răsturnările politice, economice şi sociale ca şi de războaiele şi represiunea din ultimele decenii: emigra­rea din considerente materiale sau forţată spre oraşe sau în diverse arii de concen­trare a diasporei a avut un efect de destructurare, pe măsură ce s-a accelerat fenomenul de pustiire a satelor (din 1980 până în 1995 peste 5.000 de sate kurde din Irak şi peste 4.000 din Turcia au fost demolate sau incendiate).

La aceasta se adaugă şi efectele divizării politice. Kurzii nu şi-au creat niciodată o organizaţie transnaţională şi adoptă strategii diferite în funcţie de ţara de provenienţă şi de raporturile încrucişate pe care le întreţin cu forţele dominante. Partidele cele mai importante sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) în Turcia, PDK (Partidul Democrat din Kurdistan) în Iran, PDK din Irak şi UPK (Uniunea patriotică din Kurdistan) în Irak.

În Kurdistan se mai păstrează urme ale credinţelor preislamice. La origine locui­torii de aici adorau arborii, aveau un cult al Soarelui şi aduceau jertfe diavolului. Au trecut apoi la zoroastrism, care în secolul al V-lea era încă religia lor oficială, deşi creştinismul începuse să-şi facă drum în regiune. După ce statul sassanid a fost în­frânt de cuceritorii arabi (642) s-a produs treptat islamizarea ţării, în ciuda rezistenţei întâmpinate. La două secole după aceea, kurzii erau în marea lor majoritate musulmani sunniţi zeloşi, adepţi ai unei şcoli juridice foarte conservatoare, Shafi’iyya.

Atunci când Imperiul persan a adoptat şi-ismul, în secolul al XVI-lea, o parte a kurzilor de acolo s-au convertit şi ei. în Kurdistan s-au extins şi diverse secte, con­siderate eretice de către islamul ortodox. Cea mai importantă dintre acestea este cea a Yezidilor, ale căror credinţe reprezintă un amestec de zoroastrism cu doctrine creştine, iudaice şi musulmane. Yezidii sunt numiţi „adoratori ai diavolului” deoa­rece Satana, reprezentat printr-un păun, nu este în ochii lor neapărat rău. In decursul veacurilor, Yezidii au suferit adesea persecuţii din partea musulmanilor.

Kurda este o limbă indo-europeană din grupul occidental al limbilor iraniene. Din­tre dialectele sale, kurmandji, vorbit îndeo­sebi în Turcia şi în Caucaz şi sorani, vorbit în Irak şi Iran, se remarcă prin valoroase creaţii literare. Se utilizează trei alfabete: arab, latin şi chirilic.

Literatura

Mult timp rămasă în formă orală, este deosebit de abundentă şi variată. Opera majoră a literaturii culte este Mam şi Zin, scrisă de poetul Ahmadi Khani (1650-1707), în care este vorba despre dragostea dintre prinţesa Zin şi scribul Mam. În pre­zent, în ciuda tuturor piedicilor, creativi­tatea literară şi acţiunea de traducere în limba kurdă a operelor din literatura uni­versală au luat un avânt considerabil.

Istoric

Menţionaţi încă din Antichitate în scrierile lui Xenofon, kurzii se afirmă în istoria Orientului Apropiat şi Mijlociu începând din secolul al X-lea. S-au suc­cedat mai multe dinastii, dintre care cea a Ayyubizilor a avut un rol important, remarcându-se şi dincolo de graniţele Kurdistanului în special datorită lui Saladin (1138-1193), marele adversar al cruciaţi­lor, în secolul al XIII-lea, invazia mongolă a îngrozit ţinutul. O parte din populaţie a fost exterminată.

Din 1513 cea mai mare parte a regiunii a trecut de la Imperiul per­san la Imperiul otoman. În cele patru se­cole care au urmat, Kurdistanul a constituit una dintre mizele majore în rivalitatea din­tre cele două imperii. În timpul primului război mondial, fanatizaţi de autorităţile otomane şi de conducătorii lor religioşi, o parte dintre kurzii care trăiau alături de armeni au contribuit la genocidul împo­triva acestora.

În 1920 tratatul de la Sevres le-a acordat kurzilor dreptul de a-şi crea un stat naţional, dar tratatul de la Lausanne (1923) a trecut sub tăcere această pro­blemă şi partea otomană a Kurdistanului a fost împărţită între Turcia, Irak şi Siria. De atunci kurzii au luptat fără încetare pentru recunoaşterea drepturilor lor. În ianuarie 1946, când nordul Iranului a fost ocupat de armata sovietică, s-a înfiinţat mica re­publică de la Mahabad, care însă nu a supravieţuit decât până la încheierea, cu 11 luni mai târziu, a tratatului irano-sovietic.

După cel de al doilea război din Golf (1991) kurzii din Irak au obţinut o autonomie de facto. În Turcia, o dată cu începutul rezistenţei armate (1984), repre­siunile au luat o amploare fără precedent. Războiul actual, cel mai îndelungat din în­treaga istorie a relaţiilor dintre kurzi şi puterea otomană şi turcă, i-a determinat pe mulţi dintre kurzii integraţi în societatea turcă (prin negarea oricărei identităţi în afară de cea turcă) să-şi pună problema statutului lor.

Denumire: „kurd” provine probabil din cu­vântul persan kurd, care înseamnă „curajos”.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …