Kikuyu

Kikuyu este un ansamblu de populaţii din Kenya (Central Province), ocupând împre­jurimile muntelui Kenya şi versantul estic al masivului Aberdare (circa 4 milioane de persoane, dintre care 850.000 de meru).

În sens larg, ansamblul cuprinde toate populaţiile înrudite din ţinuturile centrale înalte. În sens strict termenul se referă la populaţiile care trăiesc în partea de sud-vest a muntelui Kenya, diferite de grupu­rile care se înşiră pe versantul răsăritean, de la sud la nord: embu-mbere, chuka şi meru.

Toate populaţiile kikuyu practică agri­cultura, cu mari variaţii în funcţie de alti­tudine: porumb, mei, sorg, dar şi culturi comerciale (cafea, legume europene, khat la meru). Se ocupă şi de creşterea anima­lelor (mai ales capre şi oi). Ţinutul kikuyu este împărţit în secţiuni teritoriale ocupate de subclanuri. Toate grupurile, în afară de kikuyu în sens strict, au o organizare în jumătăţi.

Înainte de perioada colonială nu aveau şefi, cu excepţia conducătorului ri­tual Mugwe existent la meru, a cărui auto­ritate religioasă se afla în echilibru cu cea exercitată de sfatul bătrânilor. În toate ca­zurile dobândirea prin iniţiere a statutului de „bătrân” este legată de un sistem de două clase de generalii, autoritatea trecând alternativ de la una la alta la un interval de 30-40 de ani, prin intermediul unei cere­monii de transmitere.

Adoptarea creştinismului (catolic, pro­testant) s-a făcut de timpuriu şi masiv. De aceea religia tradiţională (credinţa într-un zeu asociat cerului şi culmii muntelui Kenya) are în prezent doar o poziţie marginală. În schimb se constată apariţia unor culte sin­cretice.

Principalele subdiviziuni ale limbii kuyu sunt kigikuyu şi kimeru. Este o limbă bantu de nord-est care foloseşte alfabetul latin, practicată alături de engleză. Există şi creaţii literare în această limbă, printre care se remarcă scrierile lui Ngugi wa Thiong’o.

Istoric

Grupurile kikuyu/meru au re­zultat din numeroasele valuri migratoare ale populaţiilor de limbă cuşitică, nilotică sau bantu, care s-au adaptat la viaţa în me­diul montan. Au existat numeroase mi­graţii în cuprinsul masivului. În secolele XVII-XVIII kikuyu s-au tot extins, achi­ziţionând de la vânătorii okiek parcele de pădure.

La începutul secolului al XX-lea, expansiunea kikuyu s-a lovit de cea a bri­tanicilor. Kikuyu au început să se orga­nizeze. Din rândurile lor s-a ivit un lider charismatic, Jomo Kenyalta. După al doi­lea război mondial, mişcarea de gherilă Maii-Maii s-a organizat în păduri. Între 1952 şi 1956 a traumatizat prin violenţele sale comunitatea albă şi chiar pe kikuyti, dintre care o parte erau loialişti sau adepţi ai dialogului.

De la dobândirea indepen­denţei şi până în 1978, la moartea lui Kenyatta, care a fost primul preşedinte al ţării, kikuyu s-au bucurat de o poziţie pu­ternică, contestată ulterior de kalenjinii susţinuţi de noul preşedinte Daniel Arap Moi. La începutul anilor 1990 au avut loc confruntări sângeroase între cele două comunităţi.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …